Feedback

FEATURE: 10 invenţii auto care au debutat în IndyCar

De Bogdan Mirică
Publicat Joi, 09.06.2011
Oglinda retrovizoare, centura de siguranţă, supraalimentarea, tracţiunea faţă şi integrală sunt doar câteva elemente familiare tuturor, care şi-au făcut ucenicia în celebra cursă de 500 de mile de la Indianapolis.

În fiecare dimineaţă ne urcăm în maşină, ne fixăm centura de siguranţă, cercetăm cu coada ochiului oglinda retrovizoare şi răsucim cheia în contact. Nu ne gândim niciodată de unde vin invenţiile auto banale, cu care interacţionăm zi de zi.

Locul oglinzii retrovizoare, în care ne aruncăm ochii de cel puţin câteva zeci de ori pe zi, era ţinut, la începutul secolului trecut, de pasagerul din dreapta. Puţini ştiu asta, însă şi mai puţini ştiu că elemente banale regăsite pe maşinile noastre au fost testate şi experimentate mai întâi pe circuit.

Astăzi vorbim despre cele mai importante 10 invenţii auto care şi-au făcut ucenicia pe asfaltul încins al cursei de la Indianapolis. Circuitul a fost construit în 1906 pentru a fi utilizat de producători ca pistă de testare. Cinci ani mai târziu, în 1911, aici are loc prima cursă de 500 de mile, echivalentul a 804 kilometri. De-a lungul anilor ce au urmat, circuitul de la Indianapolis este martorul aplicării unor invenţii ce au schimbat radical lumea automobilelor de stradă.

 

1. Oglinda retrovizoare

 

În 1911, automobilele care alergau la Indianapolis aveau structura unui bi-post, oferind spaţiu pentru pilot şi pentru pasager, cunoscut sub titulatura de "mecanic mobil". Deşi mulţi ar fi tentaţi să creadă asta, personajul din dreapta nu se afla acolo pentru a repara maşina în mers. Rolul său era acela de a-l avertiza pe şofer atunci când cineva încerca să-l depăşească.

Primul câştigător al cursei de la Indianapolis, Ray Harroun, a jucat însă inteligent. A renunţat la pasagerul din dreapta şi a folosit ceea ce se crede a fi prima oglindă retrovizoare din lume. Ceilalţi concurenţi au contestat rezultatul, susţinând că Ray a trişat printr-o metodă complet nesigură. Mai târziu însă, au adoptat şi ei aceeaşi soluţie.

 

2. Elementele aerodinamice

 

 

Primele elemente aerodinamice menite să sporească aderenţa şi să îmbunătăţească frânarea au luat naştere tot pe pista de la Indianapolis. Inginerii şi mecanicii au pus un accent deosebit pe elementele de caroserie ale maşinilor de curse. Un exemplu viu rămâne maşina aceluiaşi Ray Harroun, botezată Marmon Wasp, care păstrează dovada unor prime eforturi aerodinamice.

 

3. Frânarea hidraulică pe patru roţi

 

Dacă în prezent luăm ca pe ceva normal ABS-ul, frânele pe disc şi asistenţa la frânarea de urgenţă, trebuie să ştim că în primii ani ai automobilismului oprirea se făcea mult mai rudimentar. Chiar şi în cazul maşinilor de curse care alergau la Indianapolis. Pe atunci piloţii aveau o misiune foarte grea: frânele erau acţionate mecanic doar pe două roţi, acţiune extrem de solicitantă în cadrul unei curse de peste 800 de kilometri.

În condiţiile în care presiunea asupra frânelor era mult mai mare decât în cazul modelelor de stradă, compania Duesenberg Motor a introdus în 1921 prima maşină de curse echipată cu frâne hidraulice pe toate cele patru roţi. Succesul acestei soluţii a făcut ca ea să fie rapid adoptată şi de maşinile de serie.

 

4. Tracţiunea faţă

 

Puţini ştiu că cei de la Miller Racing câştigau cursa Indy 500 în 1924 cu un model echipat cu tracţiune faţă.

Spre deosebire de maşinile care concurează astăzi în cursa americană, modelul celor de la Miller beneficia de un motor frontal şi de o tracţiune faţă. Transmiterea resurselor către axa faţă oferea mai multă aderenţă în condiţii alunecoase, într-o vreme în care pneurile erau foarte rigide. Mai mult decât atât, această soluţie îi permite pilotului să adopte o poziţie la volan ceva mai joasă, reducând astfel rezistenţa la înaintare şi ajutând la creşterea vitezei.

 

5. Tracţiunea integrală

 

La începutul secolului trecut, pneurile erau destul de înguste, iar tracţiunea integrală a ajutat echipele să livreze mult mai bine puterea pe pistă. Mai mult decât atât, acest tip de tracţiune a uniformizat uzura cauciucurilor, ceea ce se poate dovedi un avantaj important în tururile finale. Totodată, numărul opririlor la boxă s-a redus considerabil, economisind astfel şi mai mult timp.

În prezent, constructori premium cum sunt Audi, BMW şi Subaru oferă tracţiune integrală pentru modelele de stradă, folosindu-se de progresul tehnologic atins mai întâi de monoposturi.

 

6. Supraalimentarea

 

Folosirea un compresor pentru a pompa mai mult aer în interiorul motorului este o practică foarte populară în rândul constructorilor care vor să ofere publicului ceva mai multă putere, fără a încălca normele de poluare. Piloţii au fost conştienţi de aceste resurse şi le-au folosit cu mult timp în urmă.

Prima maşină supraalimentată din Indy 500 a fost Cummins Diesel Special, al pilotului Freddie Agabashian. Modelul a concurat cu succes în 1952.

 

7. Centurile de siguranţă

 

Piloţii erau reticenţi la ideea de a fi legaţi fizic de maşina cu care concurau. Motivul era simplu: pe atunci, modelele de curse dispuneau de rezervoare uriaşe cu combustibil, care făceau din ele adevărate bombe pe patru roţi. Nu puţine au fost cazurile în care accidentele uşoare sau mai grave au dus la incendierea rapidă a maşinii şi chiar la moartea pilotului.

Cu toate acestea, piloţii au realizat că şansele de supravieţuire cresc atunci când se foloseşte o centură de siguranţă, iar numărul incendiilor nu este mai mare decât cel al accidentelor comune. Încrederea a crescut şi odată cu apariţia combinezoanelor ignifuge, derivate din industria militară.

În 1956, Ray Crawford a fost primul pilot care a decis să folosească centura de siguranţă în cadrul cursei de la Indianapolis. Decizia a fost, se pare, destul de inspirată, Ray suferind atunci un accident frontal uşor.

 

8. Turbina

 

În cadrul ultimelor saloane auto, constructori precum Audi sau Jaguar au dovedit eficienţa motoarelor turbină atunci când sunt folosite pe post de generator pentru modelele electrice. Propulsoarele sunt simple, uşoare, rafinate şi eficiente, capabile să funcţioneze pe orice tip de combustibil lichid.

Aceste atribute au atras şi atenţia piloţilor, care le-au folosit pentru prima dată în cursa Indy 500 din 1967. Promotorul a fost Parnelli Jones, care a utilizat un motor de elicopter pentru maşina sa cu tracţiune integrală.

 

9. Cutia de stocare a datelor

 

În prezent, atunci când există dubii privind cauza unui accident, anchetatorii apelează la indiciile stocate de camera de la bord. În Statele Unite, o astfel de cutie de stocare a făcut lumină în cazul unui poliţist implicat într-un grav accident de circulaţie, după blocarea pedalei de acceleraţie.

În 1993, organizatorii cursei Indy 500 au introdus obligativitatea folosirii camerelor video la bordul maşinilor participante, folosind tehnologia pusă la dispoziţie de Delhi. Folosirea acesor medii de stocare a dus la studierea în amănunt a accidentelor produse la Indianapolis şi îmbunătăţirea regulilor de siguranţă.

 

10. Etanolul

 

Deşi poate părea surprinzător, etanolul a fost folosit pe post de combustibil în cursele de la Indianapolis încă din 1927. Atunci Leon Duray a apelat la combustibilul alternativ cu cifră octanică mare, pentru a creşte puterea maşinii sale. A fost însă o excepţie, concurenţii preferând în continuare benzina.

Până în 1964, când un incident catastrofal a dus la un incendiu de proporţii. Un an mai târziu, organizatorii au recurs la alcool pentru alimentarea maşinilor, măsură ce urma  să uşureze stingerea unui incendiu de proporţii. În 2006, la aproape 40 de ani de la folosirea alcoolului, în Indy 500 se aleargă cu etanol provenit din porumb. Anul acesta s-a făcut însă trecerea către E85 pentru a dechide drumul către maşinile de serie.

Comentarii (9)

  • @automarket
    austin mini cooper a fost primul model de serie cu tracţiune faţă şi motor transversal??? prima maşină cu configuraţia asta a fost în 1911, prima maşină de serie a fost prin anii '30 şi apoi Saab 92 în '47!abia apoi a fost mini-ul!
    tracţiunea 4x4 s-a născut în cursele de indy??? ferdinand porsche a făcut un automobil electric cu tracţiune 4x4 la sfârşitul secolului 19! prima maşină cu tracţiune 4x4 cu M.A.I. a fost Spyker 60HP la începutul anilor 1900!
    30 2
  • Hmm
    Asta inseamna sa scrii un articol de genul acesta avand o singura sursa, si aia complet gresita. Pacat, dupa titlu ma asteptam la informatii in primul rand corecte, si mai apoi interesante.
    13 1
  • Fabiola: Ma poate ajuta si pe mine cineva, va rog cu preturile pentru un Siena 2017?... Raspunde
  • @alinusu
    Nu de mult am scris un feature despre Spyker, în care am amintit despre faptul că ei au conceput prima tracţiune integrală.
    http://www.automarket.ro/stiri/feature-istoria-spyker-sau-cum-sa-renasti-din-cenusa-35874.html
    Autorul e acelaşi, deci se presupune că ştiam lucrul acesta. Vorbim despre tehnologii care au trecut prin Indy Car pentru a fi mai apoi adoptate de maşinile de serie. Nu a spus nimeni că ele au fost inventate de mecanicii de la Indianapolis.
    4 16
  • .
    cat de neinteresant; seamana cu remarcile total neinteresant ale lui james may, intr-o succesiune de evenimente, fapte, informatii interesante, de folos.
    1 5
  • Indy si americanii??? Hai lasati-o balta cu jurnalismul asta !
    Salutare,

    Scrieti ffffffff multe articole bune in fiecare zi. De ce trebuie din cand in cand sa o dati in bara cu articole din astea de 2 lei? zau asa.
    Daca mergeti la muzeul porsche din stuttgart veti vedea ca mai mult de jumate din cea ce e scris acolo sunt balarii de marketing american.
    POrsche a fost cel care a inventat si/sau a folosit pentru prima data: tractiunea integrala (a castigat dakar cu porsche 911), turbina, automobilul hibrid (1911), caroserie dein aluminiu (anii 20') cu forma aerodinamica, cutii de comanda inca de la primele modele de 911 (sf anilor 60).
    Sa nu uitam si daimler sau bugatti care aveau masini de curse foarte aerodinamice inca de pe la inceputul secolului (nu carute ca cea din imaginea de mai sus).

    Chiar va doresc sa vizitati aceste muzee la stuttgart si veti intelege atunci ce reprezinta inca pentru automobilul de azi munca unor genii precum Prosche, Otto, Benz etc.

    Niciodata carutele de masini americane nu vor atinge nivelul de performanta, executie tehnica si calitate al masinilor europene (si in special al celor germane).

    Toate bune si la cat mai putine rateuri.

    Gekko
    10 3
  • @bogdanm
    în primul titlu aţi spus că tracţiune integrală s-a născut din cursele de indy!
    dacă recunoşti că ai greşit nu o să îţi dea nimeni în cap!
    văd că aţi şters şi greşeala cu mini!
    la partea cu etanolul, dacă nu mă înşel, henry ford a gândit motorul de pe T-model să meargă cu etanol, pt că era mai economic în acea perioadă! asta vine cam cu 20 de ani înainte de data prezentată de voi!
    13 2
  • AndreiRN
    Interesant
    Interesante informatiile si este stiut ca in popularizarea automobilismului americani au jucat cel mai important rol.
    2 3
  • "Prima maşină supraalimentată din Indy 500 a fost Cummins Diesel Special, al pilotului Freddie Agabashian. Modelul a concurat cu succes în 1952."
    mă băieţi tot articolul ăsta e cam... nu mă exprim!
    bentley blower prin anii '30 concura la Le Mans, cu un compresor mecanic (supraalimentare)!
    vi se pare că tehnologia supraalimentării şi-a făcut "ucenicia" în cursele de indy?
    5 0
  • @Gekko
    Defapt: 1.prima masina cu tractiune integrala a fost Spyker 60 H.P. (1903); 2.prima masina de serie cu Turbo a fost Oldsmobile F85(1962); 3.prima masina din aluminiu a fost Panhard Dyna (1954)

    4. Niste balarii de marketing nemtesc nu strica, nu?
    1 4

Adauga un comentariu

Automarket nu este responsabil pentru acuratetea informatiilor din comentariile postate de cititori. Ne rezervam dreptul de a selecta comentariile.
cod Greu de citit? Regenerare cod
Intrebari & Raspunsuri Close
Inchide notificarea pentru