Lexus LFA din perspectiva celui de la volan

Ce "plăcere" , ce sunet.... în timp ce facem muci atmosfera, planeta şi plămânii tuturor.

Aşa ceva nu este un lucru de lăudat. Este de acuzat.
Nu mai suntem la 1800 toamna.

Ce "placere",spuse Edikk inainte sa dea drumul la rasnita electrica de cafea cu care sa mascheze sunetul motorului din 1900 toamna.

Am trăit s-o văd/aud şi p-asta: Mafănikkk încadrându-şi senin fosta febleţe (Lexus) la capitolul “uzate moral de noi”…O tempora!

De fapt, mare idiot sunt (nu, n-o zic de efect “smerit”) că mă văicăresc de una şi de alta în viaţa aceasta. Fără să realizez că zac în braţele…fericirii. Başca supreme! Fericire, dragilor, pentru că, în ciuda inerentelor ei carenţe/beteşuguri/păcate, asemenea suferinţă imposibil de…autoconştientizat vreodată (recte sclavia emolară, care se manifestă preponderent la nivel cerebral!) mintea mea n-a cunoscut şi – bag mâna nu în foc, ci direct în reactorul nuclear – nici nu va cunoaşte pe planeta încă albastră (care, apropo, se va înnegri, nu înverzi :D).

Mulţumescu-Ţi, Doamne, că te-ai îndurat de mine! Chiar şi să fi vrut Tu să devin eu cel mai sărac om de pe pământ, tot bogat m-aş fi simţit, din moment ce nu m-ai hărăzit unui asemenea deznodământ: “Când Dumnezeu vrea să piardă pe cineva, mai întâi îi ia minţile” (Euripide).

interior odios!!!