Combustie

Realitatea bate filmul 1. Mirajul cifrelor: 809 km obtinuti la pas de melc. Se promit pana la 1.156cp si o autonomie de 809km. Insa, ceea ce e tabu, pentru a atinge acea cifra de 809km, testele sunt facute la o viteza medie de 45 km/h. Paradoxul: Ai sub capota o herghelie uriasa, dar daca vrei sa parcurgi distanta promisa, trebuie sa mergi cu viteza unui scuter prin oras. La 130 km/h pe autostrada, fizica anuleaza rapid orice „propovaduire” de marketing BEV. 2. „Evolutia” celor 600 kg de baterii Desi ni se spune ca tehnologia a avansat masiv fata de anii '70, noul Cayenne transporta sub podea o baterie mamut de 600 kg. Evolutie LOL: practic, cari permanent greutatea unei masini mici (cum era spre ex un Fiat 500 clasic) doar sub forma de stocare de energie. Aceste 600 kg de litiu si metal raman extrem de sensibile la temperatura, avand nevoie de sisteme de racire complexe pentru a nu se degrada sau a nu „lua foc” in timpul incarcarii rapide. Este un cerc vicios: pui baterii mai mari ca sa ai autonomie, dar masina devine atat de grea (peste 2,6 tone) incat consuma si mai multa energie pentru a se misca. 3. Mitul autonomiei si „fereastra utila - sfanta rugaciune” de 60% Regula 20-80%: pentru a proteja „minunea” tehnologiei de 600 kg si a evita timpii uriasi de asteptare (viteza de incarcare scade drastic dupa 80%), posesorii folosesc doar o fereastra de 60% din capacitate. Rezultatul: din autonomia reala de autostrada, mai scazi inca 40% pentru a respecta „bunele practici” ale cultului minunii progresului BEV. Ramai cu o autonomie utila ce transforma o masina de lux intr-un vehicul care te obliga la opriri dese - cheia marilor succese - si planificate milimetric. 4. Infrastructura: „bariera digitala” si discriminarea Accesul la electricitate al statiilor publice care nu sunt publice este un proces birocratic de digitalizare: fara smartphone, date mobile si un teanc de aplicatii, esti exclus/marginalizat/discriminat. Mai mult, daca in statie mai incarca cineva, viteza se imparte, dar pretul ramane cel de „rapid”. Este o experienta care transforma libertatea de miscare al unui autoMOBIL care nu mai e mobil intr-o dependenta totala de un ecosistem digital inchis si restrictiv. Concluzie: Masina electrica are sens in oras, dar cand vorbim de „monstri” de 1.156 CP, marketingul vinde o iluzie grea. Sa cari 600 kg de baterii doar ca sa poti spune ca ai autonomie (pe care o atingi doar cu 45 km/h) arata ca suntem inca in epoca „de piatra”, nu a unei revolutii tehnologice reale.

Formula E vs Formula 1. 1. Publicul: Fanatism vs. Figuratie Formula 1: Este un fenomen cultural organic. Oamenii platesc intre 45 si peste 1000 de euro pe bilet si calatoresc mii de kilometri pentru a umple tribunele (peste 6.5 milioane de spectatori pe an). Cererea este atat de mare incat cursele sunt sold-out cu un an inainte. Formula E: Are un public practic inexistent din punct de vedere comercial. Tribunele sunt de 15 ori mai mici. Pentru a nu avea tribune goale la TV, se bazeaza pe bilete gratuite sau invitatii corporate. Este un sport de "figuratie" unde spectatorii sunt adusi pentru a decora cadrul unei reclame uriase la masini electrice. 2. Finantarea: Pasiune vs. Propaganda Formula 1: Produce bani din spectacolul pur, drepturi TV masive si dorinta brandurilor de a fi asociate cu performanta extrema. Formula E: Este mentinuta in viata artificial de agenda politica "verde". Orasele platesc taxe de gazduire nu pentru turism, ci pentru a-si "spala" imaginea si a poza in orase verzi. Sponsorii (B2B) investesc aici pentru a castiga contracte de infrastructura de la guverne, nu pentru ca fanii le-ar cumpara produsele. 3. Cifrele Media: Realitate vs. Minciuna Formula 1: Raporteaza audiente solide, verificate de interesul global si vanzarile de produse de branding. Formula E: Foloseste statistici manipulate. Umfla cifrele de audienta prin "reach" (oameni care au lasat televizorul deschis din greseala dupa alte emisiuni) si numara orice vizualizare de 1 minut ca fiind un "fan". In realitate, audienta reala, implicata, este insignifianta. 4. Tehnologia: Evolutie vs. Impostura Formula 1: Ramane varful ingineriei, cautand acum solutii reale precum combustibilii sintetici. Formula E: Este o recuzita de propaganda climatic!a. Se prezinta ca fiind salvatoarea planetei, dar muta intreg circul in jurul lumii cu avioane poluante si incarca baterii (produse prin minerit murdar) in spatele unor paravane care ascund realitatea logistica. Concluzie: In timp ce Formula 1 este regele sporturilor cu motor, sustinut de banii si pasiunea fanilor reali, Formula E este o impostura tehnologica si de marketing. Este un proiect tinut pe aparate de subventii si interese politice, o sufragerie corporate mascata in competitie sportiva, de care pasionatii de masini adevarate rad pe buna dreptate.

Agenda se vrea a fi "AI-Autoritea-Colaboratoare" a tuturor corporatiilor statale (aka institutii fictionale) sa fie cea care "decide" daca masina se pune in miscare sau nu. Continuati sa validati hipertehnologia 'masinii' "inteligente" neceruta de nimeni. Dati-i inainte si 'hraniti' mizeriile "cai troieni' ACC, AEB, Lane Assist, monitorizarea oboselii (etc) care nu sunt decat drum si pavaj catre vehiculul autonom al carui unic scop este eliminarea factorului uman si limitarea deplasarii/calatoriei sale pe pamantul dat de realizatorul acestei lumi pentru ca toate fiintele sa se deplaeze libere, mai putin viitorul "om nou" 'obsoleto-retardatus' Idiocracy (2006).

Astept modelul cu grilele de ventilatie integrate intr-un "all-scren-dash", precum este senzorul de amprenta la telefoane. Mai nou, asta va fi obiectivul industriei dansatoare la bara tehnologiei neceruta de nimeni.

Ce este aici e doar o alta recuzita de propaganda si o sa explic imediat de ce. Piata masinilor de "arta" precum Rolls-Royce sau Bugatti au ca fundament conceptul de "investitie pentru generatii", motiv pentru care trebuie sa fie functionale inclusiv dupa 100 de ani. Aproximativ 65% - 75% dintre toate mașinile Rolls-Royce construite vreodată sunt încă în stare de funcționare, statistica data de insusi Rolls. Ex CEO Rolls, Torsten Müller-Otvos, spunea că clienții caută în Rolls-Royce o formă de „permanență și longevitate unică”. Aceștia nu văd mașina ca pe un produs de consum cu ciclu de viață scurt, ci ca pe o „operă de artă” menită să supraviețuiască proprietarului. Noul CEO Chris Brownridge a confirmat că Rolls-Royce va continua să producă motorul V12 și după anul 2030 (termenul limită stabilit anterior), tocmai pentru că mulți clienți consideră acest motor ca fiind inima identității și longevității brandului. Mate Rimac, CEO Bugatti a afirmat că un Bugatti trebuie să rămână funcțional și relevant nu doar peste 100 de ani, ci chiar peste „secole”. Asadar. Masina pe baterii este un produs de unica folosinta, cu o durata de viata ideala de aproximativ 20 de ani. Deci, produci un Rolls pe baterii care dupa numai 15-20 de ani sa devina atat obsolet, cat si nefunctional ca sa ... ce altceva in afara de a fi o simpla recuzita de propaganda climatica?