De-a lungul celor 66 de ani de existență, MINI a dovedit că este mai mult decât un automobil. Modelele mărcii britanice au apărut pe micul și marele ecran, au fost conduse de oameni cu sânge albastru și de mari vedete de la Hollywood și a inspirat artiști de pe scena muzicală sau de la marile case de modă.
Pentru a sărbători acest automobil devenit, între timp, un simbol pop culture, Mini România ne-a invitat să descoperim, la ceas de seară, patru galerii de artă contemporană din București. Desigur, întreaga incursiune s-a desfășurat la volanul mai multor modele Mini.
Înainte să intrăm în rolul de observatori fini ai artei contemporane, îți propun să vorbim puțin despre istoria acestei mărci care a devenit unul dintre cei mai buni ambasadori ai industriei auto britanice.
MINI, UN AUTOMOBIL DEVENIT POP CULTURE ICON
La 14 ani de la terminarea celui de-al Doilea Război Mondial, lumea întreagă se regăsea în fața unei noi crize. De această dată una petrolieră. În acele vremuri tulburi, din geniul inginerului britanic Alec Issigonis s-a născut un automobil economic și accesibil, care avea să devină unul dintre cei mai însemnați ambasadori ai industriei auto britanice.
Este vorba despre Mini. Primul Mini a fost dezvăluit de British Motor Corporation în 26 august 1959 și nu a durat mult până când acest model i-a atras atenția unui alt nume celebru, de această dată din lumea sporturilor cu motor.
Ne referim la John Cooper, pionierul monoposturilor de Formula 1 cu motor amplasat în spate. El a fost primul nume important care a văzut adevăratul potențial al noilor modele și a decis să îl exploateze la maxim prin intermediul versiunilor Mini-Cooper.
La scurt timp au venit și primele succese importante. Echipajul feminin format din Pat Moss și Ann Wisdom a spart gheața odată cu victoria din Raliul Lalelor din 1962. A urmat apoi seria în Raliul Monte Carlo cu Paddy Hopckirk, Timo Makinen și Rauno Aaltonen, primii "finlandezi zburători".
Baza de fani creștea din ce în ce mai mult, iar popularitatea noului Mini depășea granițele sporturilor cu motor. În 1964, creatoarea de modă Mary Quant lansa celebra rochie "Mini", iar numele ales nu era deloc o coincidență.
Pe micul și marele ecran, Mini a jucat roluri magistrale în producții ca "The Italian Job". Totodată, celebrul personaj Mr. Bean, interpretat de actorul britanic Rowan Atkinson, conducea un Mini.
Nume mari de la Hollywood au avut, de-a lungul timpului, un model Mini. Cele mai bune exemple sunt Steve McQueen, James Garner, Peter Sellers, Clint Eastwood și Brigitte Bardot. Membrii formației Beatles și producătorul Simon Cowel au avut de asemenea un Mini în garaj.
Legendarul model a fost, de asemenea, un membru tăcut al Casei Regale a Marii Britanii.
Nu în ultimul rând, Mini a marcat cariera unor piloți valoroși ca James Hunt și Niki Lauda.
Așadar, Mini a devenit mai mult decât un automobil.
Și-a depășit condiția, am putea spune, și s-a transformat într-un adevărat pop culture icon. Unul care, în ciuda renumelui, a rămas, într-un fel sau altul, accesibil și fidel rețetei originale.MINI ȘI TURUL "ARTĂ ÎN MIȘCARE"
Pentru a marca cei 66 de ani împliniți de modelul britanic, Mini România nu ne-a invitat pe circuit, acolo unde să experimentăm caracterul "go-kart" al modelelor din portofoliu, ci la o scurtă incursiune în arta contemporană din București.
La volanul mai multor modele Mini am vizitat, la ceas de seară, patru galerii de artă contemporană din capitală. Sub protecția întunericului și departe de traficul sufocant din timpul zilei, caravana de modele Mini s-a pus în mișcare, pregătită să ne dezvăluie o mică parte din creațiile unor artiști contemporani de renume național și, de ce nu, mondial.
Punctul de plecare a fost Salon de Papier by Mobius x Cartierul Creativ. Este primul spațiu din țara noastră dedicat exclusiv artei contemporane pe hârtie, cu un program expozițional axat pe teme și momente relevante din peisajul social contemporan, ce reunește galerii locale și internaționale, artiști independenți, colecționari și publicul larg.
După ce am admirat lucrările unor artiști precum Marius Bercea și Michele Bressan, a venit momentul să pornim către a doua galerie din turul nostru. Dar nu înainte de a ne alege mașina care ne va duce acolo: un Mini John Cooper Works Aceman E cu ai săi 258 de cai putere 100% electrici.
Deși drumul a fost destul de scurt, ne-am bucurat de sunetele (care imită un Mini JCW termic) pe care le face mașina atunci când activezi modul Sport, sau "Go-Kart" în limbaj Mini.
A doua galerie vizitată a fost The Institute prin spațiul Amzei Creative Corner, acolo unde am admirat expoziția foto "Un asfințit mai puternic ca perfectul", un proiect al artistei Claudia Retegan.
"Proiectul Claudiei Retegan își propune să extindă câmpul de investigare al fotografiei din perspectiva percepției imaginilor și a modurilor prin care le atribuim sensuri și înțelesuri. [...] Dacă ar fi să contextualizez proiectul Claudiei Retegan, l-aș integra în cadrul practicilor post-fotografice nu din perspectiva anulării funcției de reprezentare a fotografiei, ci din acea a construirii minuțioase și „lente” a imaginilor cu scopul de a reflecta asupra modului prin care le atribuim sensuri și înțelesuri," susține Matei Bejenaru.
Drumul până la a treia galerie l-am făcut pe jos. La SAC, arta s-a îmbinat cu știința. Expoziția Coding Drops continuă explorarea interdisciplinară a Asociației Qolony asupra teritoriilor modelate de apă, precum Delta Dunării, extinzând această investigație către intersecțiile dintre senzorialitatea mediului, comunicarea mediată prin fluide și poetica percepției.
Artiștii au colaborat cu Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunării (INCDDD) și Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Laserilor, Plasmei și Radiației (INFLPR).
Prima lucrare a fost botezată Nautophone Telecom și îi aparține Ioanei Vreme Moser. Artista a reconstruit un circuit pneumatic, în care impulsuri de aer comprimat reactivează semnalele acustice folosite odinioară pentru navigație în Delta Dunării – transformând presiunea aerului în prezență acustică și expresie ritmică.
A doua lucrare, Neural Bloom, a fost semnată de Floriama Cândea care a creat o rețea de noduri sculpturale luminoase, inspirate de plante acvatice și de relațiile de schimb dintre ele. Fiecare nod „respiră” în răspuns la CO₂-ul din expirația vizitatorului.
Watershed (Final Call) a fost ultima lucrare pe care am studiat-o în cadrul expoziției de la SAC. Mark Uzerman urmărește traseul apei contaminate care străbate straturile filtrante ale Deltei, folosind textile reactive, sunete subacvatice și proiecții microscopice pentru a face vizibilă comunicarea deficitară în ecosisteme supuse presiunii, poluării.
Venise timpul să pornim spre ultima destinație din seara dedicată Artei în Mișcare. Până la galeria Scânteia+ am schimbat mașina și am urcat la volanul unui Mini Cabriolet cu pachet John Cooper Works. Adică fix ca și mașina pe care am condus-o în urmă cu puțin timp și al cărui test drive poți să îl citești AICI.
Din fericire, temperatura exterioară ne-a permis să decapotăm plafonul retractabil din material textil și să ne bucurăm și mai mult de experiență.
Atelierele Scânteia au fost deschise în urmă cu doi ani. Momentul a fost marcat de expoziția Various Positions care reunește practicile a paisprezece artiști care activează în medii diverse, de la fotografie și pictură la muzică și sculptură.
Expoziția aduce împreună lucrări realizate în ateliere începând cu septembrie 2023 și adresează lipsa acută a spațiilor dedicate artiștilor, subliniind importanța lor fundamentală pentru vitalitatea și continuitatea scenei culturale locale.
Seara am încheiat-o la volanul unui Mini John Cooper Works. Echipat cu un motor de 2.0 litri, turbo, acesta oferă 231 de cai putere și este, aș putea spune, mașina ideală pentru a experimenta caracterul inconfundabil al unui Mini.
Comentarii (1)