REPORTAJ: Volvo şi viaţa în nordul îngheţat

Huruitul motoarelor se aude mai încet. Boeingul 737 începe să coboare uşor către o mare albă, învăluită într-un soi de ceaţă amestecată cu nori groşi. La câteva sute de metri de sol, avionul începe un picaj înspre marea lăptoasă, asemeni unui săritor de la înălţime care se pregăteşte să străpungă luciul apei fără a şti care îi este adâncimea.

Comitet de primire pe aeroport

E o aterizare ciudată, însă întinderea de brazi ne conduce uşor către pista unui aeroport peste care se tot cerne un praf alb. După ce am izbit solul bine de tot, petrec cu privirea o duzină de Volvo-uri care stau frumos aliniate la marginea pistei. Mă aşteaptă pe mine şi pe ceilalţi jurnalişti cu care am împărţit scaunele învechite ale SAS-ului.

Volvo XC60 a deschis coloana fraţilor mai mici

Volvo ne-a chemat la Ostersund, un orăşel aflat în apropierea Cercului Polar, pentru a face cunoştinţă cu noile V40 Cross Country şi V60 Plug-in Hybrid în mediul lor natural. Coborând de pe scara avionului, nările se umplu de cele -14 grade ale aerului de afară şi îngheaţă. Troller-ul lasă urme în zahărul pudră. Aeroportul este mic, dar cochet şi călduros. Trei aperitive mai târziu suntem în maşinile pe care le priveam prin hubloul avionului la aterizare.

Urmareste Automarket

• Follow @automarketro

Şoselele albe

O maşină de asistenţă ne escortează către ieşirea aeroportului. După ce trec de barieră, surpriză: şoseaua e la fel de albă. De fapt e prima ciudăţenie pe care o observi tu, un balcanic obişnuit mereu cu drumuri dezgheţate, negre, indiferent de anotimp. Ce subiecte ar avea televiziunile noastre pline de nimicuri dacă i-am teleporta reporterii pe drumurile din Suedia!

La început, V40 Cross Country păşeşte timid pe întinderea de zăpadă. De sus, norii insistă să ne trimită miliarde de fulgi. Din când în când câte un semn de circulaţie anunţă limitare la 90 de km/h. Suntem cu mult sub cerinţele legale, însă şoferii lor se încăpăţânează să le respecte şi aleargă break-urile fără milă.

Totul e alb în Suedia. Inclusiv şoselele

La primul punct intermediar schimbăm şoferii. Ocazie cu care aflu că V40 Cross Country are botoşi de iarnă. Mai exact, pneurile sunt prevăzute cu mici ţinte. Perfect. Parcă am mai câştigat la capitolul încredere. Cu fiecare kilometru pe care îl parcurgi, pustiul alb începe să devină călduros şi primitor.

Căprioare obişnuite cu Volvo

Pădurea groasă este enervant de constantă. Străjuieşte fără întrerupere drumul pe zeci de kilometri cu brazii săi încărcaţi. Şoseaua e ca o linie de creion trasă pe o coală albă.

Deodată, pe marginea drumului apar două căprioare. Când ajung în dreptul lor, opresc preţ de câteva minute pentru a vedea cum se afundă molcom în mormanul alb al pădurii, neperturbate de localnicul cu patru roţi. Probabil au văzut mai multe Volvo-uri decât am văzut eu la televizor.

La crepuscul

Când ziua se întâlneşte cu noaptea se lasă liniştea. Din respect, rulăm şi noi electric

Ajungem la destinaţie când ziua se îngână deja cu noaptea. E încă 16:30, dar atmosfera este una de crepuscul. Suficient însă pentru ca, dincolo de geamul camerei, pupila ta să se umple de nesfârşitul lac îngheţat în mijlocul căruia stă înfiptă, solitară, o insuliţă. Un peisaj care avea să fie scăldat a doua zi în lumina difuză a unui soare ce se chinuie să străpungă perdeaua de nori.

Testul elanului, dar fără elan

Dimineaţa începe la 8.30, însă întunericul de afară te face să crezi că e abia 5. Smulg ştecherul alimentatorului unui V60 Hybrid Plug-in şi, buimac, mă înscriu în şiragul de LED-uri roşii ce se scurg către lacul îngheţat. Ajuns acolo sunt puţin dezamăgit de întinderea modestă de alb. Îmi închipuisem greşit o Antarctică plată şi nesfârşită.

Pulberea albă s-a dus rapid. De la a treia încercare, mai exact.

Am început un slalom printre conuri la 80 de km/h. ESP-ul s-a chinuit ca de fiecare dată să ne arunce la loc pe trasa ideală. Am smucit volanul, am apăsat frâna. Rezultatul a fost acelaşi. După câteva teste ale elanului, fără material didactic însă - adică fără elan, zăpada cernută noaptea trecută peste întinderea de gheaţă s-a spulberat.

Totul a devenit un patinoar pe care cei cinci cilindri ai lui V40 au răcnit necontrolat, pe care pneurile s-au învârtit în gol şi pe care direcţia a căutat un punct de reper.

Premieră: drifturi cu un hibrid diesel alimentat la priză

După slalom au urmat derapajele controlate.

V60 Plug-in Hybrid are chef de joacă dacă îl inviţi la patinoar

Aşa cum ni se promisese cu o seară înainte, la lumina unui foc din lemne de brad, am fost printre primii oameni care au încercat derapaje controlate la volanul unui hibrid diesel alimentat la priză. V60 Plug-in Hybrid a fost obedient şi a dat repede în mintea copiilor.

În modul pur electric, propulsia spate a smuls câteva hohote, exclamaţii sau onomatopee. O exultare întreruptă uneori de ESP-ul care intervine brutal, asemeni unei palme părinteşti. Am încercat şi cuplarea completă a sistemului de tracţiune integrală. De la patinajul artistic de mai devreme am trecut la patinaj viteză. O cu totul altă maşină, bărbătească, gata să se ia la trântă cu orice denivelare de zăpadă. Dar la fel de ludică şi plăcut controlabilă.

Despărţirea de tărâmul lui Odin

Încrâncenat, concentrat şi poate mai însetat ca niciodată de adrenalină, am părăsit lacul îngheţat. Instructorul Volvo, umbra noastră pe circuit, s-a lăsat purtat de valul unor poveşti despre cele nouă luni de zăpadă, despre lacurile îngheţate din octombrie până în aprilie, despre traseele de snowmobile cu propriile reguli de circulaţie şi despre preocupările localnicilor pasionaţi de derapaje controlate. Te mai întrebi cum de fac carieră piloţii nordici în orice competiţie de motorsport.

Pădurea pare că nu se mai termină. Un decor pe care ţi l-ai dori în fiecare zi

Drumul către aeroportul din Ostersund a fost ceva mai tăcut. Convins fiind că nu m-aş putea adapta la un asemenea peisaj invernal, îmi regândeam poziţia. Parcă întinderea rece şi apăsătoare capătă farmec la fiecare pas şi musteşte de viaţă. Nu e de mirare că şi maşinile lor sunt croite după decorul nordic. Deşi par conservatoare şi mereu preocupate de siguranţă, noile Volvo-uri mi-au dovedit că ascund un spirit ludic, dinamic şi copilăresc.