Honda şi General Motors colaborează din 2013 pentru dezvoltarea unor tehnologii utilizate pentru maşinile electrice alimentate cu hidrogen, însă cei doi constructori au decis acum să extindă parteneriatul.
Prin intermediul unei investiţii comune de 170 de milioane de dolari (circa 160 de milioane de euro), producătorii vor dezvolta platforme comune pentru maşinile alimentate cu hidrogen în cadrul companiei Fuel Cell System Manufacturing (FCSM), care va avea sediul la uzina de baterii deţinută de GM în localitatea Brownstown din statul american Michigan.
Obiectivul este legat de reducerea cosrturilor, care în final ar trebui să conducă la o scădere a preţurilor pentru maşinile alimentate cu hidrogen. "Vom ajunge în stadiul de a produce sisteme de alimentare cu hidrogen în masă pentru a crea o nouă valoare pentru clienţii maşinilor alimentate cu hidrogen ale viitorului", spune Toshiaki Mikoshiba, COO-ul Honda America de Nord.În prezent, GM testează astfel de vehicule, în timp ce Honda a lansat modelul Clarity Fuel Cell Vehicle (foto) în decembrie 2016.
Maşinile alimentate cu hidrogen se confruntă în prezent cu două probleme majore: numărul staţiilor de încărcare este foarte scăzut, iar preţurile de comercializare ale maşinilor este ridicat.
De exemplu, Toyota Mirai, una dintre puţinele maşini alimentate cu hidrogen disponibile în producţie de serie, este disponibilă pe numai câteva pieţe europene, iar în Germania costă 66.000 de euro fără TVA. Pentru a remedia aceste probleme, BMW, Daimler, Toyota, Honda şi Hyundai au format recent un consiliu pentru promovarea acestei tehnologii împreună cu alte companii din domeniu.Via Autocar
https://www.gmheritagecenter.com/featured/Fuel_Cell_Vehicles.html
Evident, Honda urmărește să profite de pe urma colaborării cu maeștrii ȋn domeniu. Ȋnsă opel motors nu poate ȋmbrățișa altă viziune economică decât cea pe care o prețuia și adevăratul, bravul General Motors: reducerea costurilor…De-a lungul timpului, acest cancer mental a “prevenit” apariția ȋn serie a multor concepte deosebite ale colosului american. Mă rog, ȋn cazul de față, importante sunt rezultatele finale. Repudiez ideea de “joint venture”, dar sigur nu există altă cale…
Dacă toată lumea ridică un sanctuar reducerii costurilor, astfel ȋncât – vezi Doamne – și prețurile produselor finite să fie reduse și, implicit, să devină atractive pentru publicul larg, de aici rezultă ȋntotdeauna o creștere a profiturilor? Dacă sute de milioane de “sărăntoci” strâmbă din nas la – să zicem – 80.000 €, la 40.000 € (cât ai putea să “tai” din prețul unei astfel de mașini? doar nu mai mult de 50 %) vor avea altă reacție?