Feedback

Final de traseu pentru "Un german in Transilvania": am văzut cum arată o abație și am aflat povestea Cetății Făgărașului

Publicat Luni, 12.06.2017
de Bogdan Mirică, Foto: Ciprian Mihai
Comenteaza 9
Ultima zi a proiectului #ungermanintransilvania a trecut pe la mai multe biserici fortificate din județele Sibiu și Brașov. Bonus, am vizitat o abație și Cetatea Făgărașului. După 850 de kilometri prin țară, am tras linie și am aflat și consumul Passat-ului nostru.

Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu te trimite târziu la culcare. Este o energie culturală pe care nu o poți domoli nici după miezul nopții. Așa că a doua zi, ultima din expediția #ungermanintransilvania, începe ușor anevoios.

Biserica Fortificată din Cisnădioara

Cam la fel de anevoios ca drumul care urcă printr-o pădure deasă către biserica fortificată din Cisnădioara. Este cocoțată în vârful unui deal, iar accesul se face doar dacă ai o condiție fizică bună. În caz contrar, iei pauze dese pe băncile plasate strategic pe traseu, așa cum a făcut și un grup de turiști nemți, ajunși acolo cu rulotele.

Prima atestare a localității Cisnădioara datează din anul 1223, atunci când biserica fortificată din vârful dealului era finalizată și donată mănăstirii cisterciene de la Cârța, pe care urma să o vizităm și noi ceva mai târziu. Așadar, încă o biserică din secolul XIII, una dintre cele mai vechi reprezentări ale stilului romanic.

De-a lungul secolelor și-a păstrat acustica impresionantă, așa că în prezent mai au loc concerte în interiorul său. Ba chiar se făceau amenajări pentru o piesă de teatru când am urcat noi. Semn că Festivalul Internațional de Teatru cuprinde nu doar orașul Sibiu, ci și împrejurimile sale.

Biserica Fortificată din Cisnădie

Acest detaliu avea să se confirme și la Cisnădie, câțiva kilometri mai jos de Cisnădioara. În biserica fortificată din centrul orășelului era anunțată o piesă de teatru tot pentru ziua în curs. Asemeni surorii din Cisnădioara, și acest lăcaș de cult a fost ridicat la începutul secolului al XIII. Avea aspectul unei biserici romane, cu trei nave.

Aspectul romanic a dispărut însă pe parcurs, fiind transformată în stil gotic. Invaziile turcilor din anul 1493 au dus la necesitatea fortificării lăcașului. Au apărut trei centuri de zid, cu mai multe coridoare de apărare, turnuri și bastioane, precum și mai multe șanțuri umplute cu apă.

Turnul impresionant, care măsoară 59 de metri, a trecut prin mai multe încercări din cauza trăznetelor. El a ars în nenumărate rânduri, motiv pentru care i-a fost instalat și primul paratrăznet din Transilvania, în anul 1795.

Abația Cârța

Lăsăm în urmă zona pietonală cochetă din Cisnădie, precum și ghivecele cu flori presărate prin tot orașul, și apucăm pe șoseaua națională care părăsește Sibiul. Nu apucăm pe Valea Oltului, deși ne doream destul de mult să scurtăm drumul spre casă.

O luăm spre Brașov și facem la un moment dat stânga către Cârța, locul despre care vă aminteam și mai sus. Aici a luat ființă o abație cisterciană și o mănăstire a acestui cult creștin în anul 1202. Câțiva ani mai târziu a fost ridicată o abație după arhitectura unora din Saxonia și Câmpia Panonică.

O capelă de piatră și câteva ruine ale vechilor ziduri vorbesc despre moștenirea culturală impresionantă ascunsă în acest sătuc. Fortificația avea o înălțime de până la patru metri și avea să fie folosită pentru a apăra abația în timpul invaziilor tătare și mongole.

Refacerea mănăstirii după aceste invazii a picat în sarcina unor pietrari, care își fac simțită prezența prin stilul lor și în cadrul altor biserici vechi vizitate de noi, cum sunt cele de la Prejmer, Hărman, Sebeș sau Alba.

În prezent, în curtea abației există mai multe morminte ale unor soldați germani căzuți în primul război mondial. Toate sunt frumos îngrijite și pline de flori.

Biserica Fortificată din Cincșor

Următoarea oprire este Cincșor, un sat ușor prăfuit din județul Brașov. E o liniște deplină. Doar doi labradori uzi, apăruți de nicăieri, par să anime ulița din fața bisericii fortificate. Lăcașul a fost finalizat în anul 1427 și include între zidurile sale o biserică evanghelică.

Zidurile au fost ridicate din lemn și paiantă, în mai multe etape, fiind folosite ca un adevărat bastion în fața invaziilor tătare și turce. În ciuda conflictelor prin care a trecut, biserica fortificată din Cincșor este una dintre cele conservate cel mai bine din Transilvania. Ne uităm cu jind la clopotniță și cele patru turnuri de apărare, pentru că posibilități de vizitare nu există azi.

Cetatea Făgărașului

Așa că apăsăm butonul de pornire ale Passat-ului nostru în echiparea de bază și o luăm către Făgăraș. Orașul de la poalele munților cu același nume, a devenit celebru după ce s-a ales în centru cu o uriașă catedrală ortodoxă, ale cărei turnuri sunt aurite.

Din fericire, cei care sunt interesați și de câteva destinații cu încărcătură istorică găsesc și altceva în centrul orașului: Cetatea Făgăraș. N-am reușit să ne apropiem prea mult cu Passat-ul nostru pentru că am nimerit în mijlocul unei competiții cicliste organizate chiar în jurul monumentului istoric. Ne-am mulțumit doar cu câteva fotografii de turist și cu o scurtă socializare cu cele două lebede negre de pe malul șanțului de apărare, legat printr-un canal secret de râul Olt.

Cetatea a fost construită în anul 1310, pe urmele unor mai vechi fortificații din secolul XII, cu scopul de a opri valul de invazii otomane și tătare și pentru a apăra sudul Transilvaniei. Ștefan Mailat, unul dintre voievozii Transilvaniei, a transformat-o într-o adevărată cetate de apărare, cu ziduri groase. Asta nu l-a putut apăra însă pe Mailat de otomanii lui Mustafa Pașa, care l-au ținut prizonier vreme de 10 ani la Constantinopol.

Mihai Viteazul a ocupat cetatea în anul 1599 și a transformat-o în reședință domnească, precum și în loc de păstrare a tezaurului. În secolele care au urmat, Cetatea Făgărașului și-a păstrat importanța strategică și politică. Chiar și comuniștii au văzut în ea un potențial. Distructiv, ce-i drept. Aici a luat ființă una dintre închisorile sistemului românesc de tip Gulag. Toți oponenții sistemului comunist ajungeau aici.

Biserica Fortificată din Codlea

Următoarea oprire a fost Codlea, orășelul cochet din apropierea Brașovului, cu străduțe pietruite și pline de flori. Un peisaj asemănător celui din Cisnădie. Și o biserică fortificată asemănătoare. A fost ridicată pentru prima dată tot în secolul al XIII-lea. Elementele romanice nu se mai păstrează decât în portalul de vest, restul bisericii fiind convertit la stilul gotic.

Primele invazii turcești au născut și aici un zid de doi metri grosime și până la 10 metri înălțime. Există și un turn clopotniță, care a ajuns să aibă pereți cu o grosime de cinci metri.

Concluzii

De la Codlea la Brașov n-a mai fost decât un pas. Intrarea în vechiul oraș de la poalele Tâmpei s-a făcut cu chiuituri. Am prins Passat-ul nostru într-o poză cu Biserica Neagră pe fundal, un alt simbol al impozantelor lăcașe de cult din Transilvania, și apoi am parcat. Din nou cam greu, din cauza lipsei senzorilor de parcare. Ar fi fost foarte utili pentru o mașină care măsoară 4.76 de metri.

Tragem linie după aproape o săptămână alături de #ungermanintransilvania. Am parcurs 850 de kilometri de la plecarea noastră din București, iar consumul mediu este de 5.5 litri/100 de kilometri. Am folosit rar treptele a cincea și a șasea, am mers pe multe drumuri neasfaltate și am luptat constant cu temperaturi ridicate. 

În plus, dramul de motorină pe care îl mai aveam în rezervor ar fi putut să ne ducă înapoi până la București. N-am riscat însă totul și am alimentat după ce computerul de bord indica 950 de kilometri parcurși de la alimentare. Deci, cu puțină răbdare și cu o rulare ceva mai economică, un Passat 1.6 TDI poate să vă garanteze un concediu prin România cu un singur plin.

Au fost 29 de cetăți și biserici fortificate pe care le-am adunat pe parcursul celor șase zile petrecute pe drum. Transilvania are însă mult mai multe astfel de perle arhitecturale și spirituale, iar sfatul nostru este să vă abateți mereu de la drumul principal când vedeți un indicator rutier maro către o biserică fortificată. Merită efortul. Nu știți niciodată cu ce lecție de istorie veți fi răsplătiți.

În caz că nu vreți să riscați, este suficient să parcurgeți fiecare zi a proiectului nostru prin Transilvania. Fiecare articol în parte detaliază traseul și vă oferă și o hartă pecare o puteți transfera pe telefonul mobil. Dacă aveți un smartphone cu Android, harta din Google Maps ajunge direct în sistemul multimedia al Passat-ului. 


Comentarii (9)

  • fain frumos....! dar pacat ca n-ati putut intra in Cetatea Fagarasului, ar fi trebuit sa va rezervati, in schimb, cateva ore bune pentru vizita.

    sfatul nostru este să vă abateți mereu de la drumul principal.....o regula de aplicat si daca nu se vede vre-un semn "biserica x". Poate ca asta e singurul moment in care merita o masina usor mai inalta, drumurile de genul asta pot oferi suprize neplacute cutiei motorizate pe 4 roti.

    felicitari si mai asteptam...
    3 1
  • @Automarket

    Domnilor, apreciez din tot sufletul ca sunteti receptivi la sugestiile cititorilor si ca m-ati ascultat mergand la Cisnadioara. Sper ca nu ati regretat ca mi-ati urmat sfatul.

    Legat de Carta, si de arhitectura de sorginte germano panonica (mai greu panonica, dar daca asa ati aflat voi, nu va contrazic) daca stiam ca mergeti si acolo, v-as fi sfatuit sa mergeti si la Cartisoara. Este satul in care se gaseste casa memoriala a lui Badea Cartan, romanul care a mers pe jos pana la Roma imbracat in port natonal romanesc si s-a culcat langa Columna lui Traian. Iar, dimineata, cand l-au vazut italianeii si-au spus ca s-a dat un dac jos de pe columna,-::))

    Oricum, in ciuda unor comentarii rautacioase, jos palaria pentru ceea ce faceti. Poate asa multi dintre compatriotii nostrii care habar nu au de aceste obiective, vor deschide ochii si le vor vizita.
    4 1
  • Fanica: Ulei cutie viteze Honda HR-V/GH2, 4x4 Raspunde
  • Costel
    Noa, pai va asteptam la Motoare!
    Cit ii Ardealu de fain, nu-i intreg fara Cluj!
    Bine macar atit cit ati facut: Vorba lu Mishazaitev, de mai sus, numa or invata si alti romani sa aprecieze ce-or facut ardelenii, si-or veni sa vada si regatenii ce nu vad in fiece zi in Bucuresti si Iasi.
    Iar data viitoare poate oti face un reportaj la Cluj - cel mai tare oras din Romania! Servus!
    1 16
  • @Costel...vezi sa nu cazi prea rau de unde te-ai urcat ca nu-i par atat de lung sa-ti ajunga la nanau.

    Cat de spre Cluj...acest Eldorado renascut si scos din anonimatul perioadei "de trista amintire" de multimea de "regateni" aciuati in cautare de munca... e mai bine sa nu vorbim. Mai bine vorbim de saracia lucie, seceta si tristetea zonelor dimprejurul "celui mai tare" targ din Romania.

    Daca nu ma crezi iti trimit poze, poate ca acolo sus, intre zeii inchipuiti, informatia reala doare si e ignorata.
    10 2
  • Andrei
    @Costel Cred ca nu ai mai fost de mult timp in Iasi, sa vezi cat de mult s-a schimbat si ce frumos e. Bucurestiul si a cam pierdut farmecul, s a pierdut in cluburi si galagie, dar Iasi-ul e mult mai frumos decat acum 10-15 ani cum ti-l amintesti tu. Si am vizitat si Clujul si Ardealul si Bucurestiul si aproape toata tara in cei 5 ani de cand ma plimb prin ea. Da, Ardealul e frumos, Clujul e ok dar nu e extraordinar, iar Iasul e la acelasi nivel cu Clujul din punctul asta de vedere. Curios cum bagi in aceeasi oala Iasiul cu Bucurestiul, doua orase foarte diferite.. din multe puncte de vedere.
    10 4
  • @vianu si Andrei

    Nu inteleg de ce va bateti capul... Omul uraste sau, ca sa il citez dispretuieste, celelalte regiuni geografice cu tarie. Desi semneaza "Costel"", el habar nu are ca pana si numele pe care il poarta, de altfel suficient de rar in Ardeal incat sa nasca suspiciunea intemeiata ca, desi locuieste acoloe, nu-i ardelea de decat de cel mult doua generatii, are tot sorginte miticeasca, adica bizantina. Este exponentul a ceea ce poate fi denumit un sindrom Stockholm de origine demografica care se manifesta la o parte, din fericire minoritara, a locuitorilor din vestul tarii, care dupa secole de asuprire, secole de restrictii, secole de "Unio Trium Nationum" au inceput sa-si idolatrizeze asupritorii si sa-i ridice in slavi. Vorbim de un rasism regional caracteristic lipsei unor cunostinte elementare a istoriei zonei. Ziece, bravul Costica, sa vedem ce-au facut Ardelenii... Pai nu ardelenii au facut cetati, nu ardelenii au facut catedrale, ci sasii si ungurii care i-au asuprit, singurul aport al populatiei romanesti, adica al stramosilor lui Costica, fiinda acela de a carora cu spinarea, sub bici, materialele de constructie necesare ridicarii acestor edificii. Romanilor ardelenii li se datoreaza, ca si romanilor moldoveni, munteni, dobrogeni, ruina acestor constructii si nu ridicarea lor, Cat despre faptul ca el dispretuieste ceea ce se numeste Vechiul Regat, de ce va chinuiti sa-i dati replici pe baza unor comparatii? N-o sa-l convingeti niciodata ca Romania e frumoasa pentru ca e diversa. Puteti sa-i spuneti ca Eminescu, si Eliade si Iorga si trei sferturi din lista celor mai luminate minti pe care le-a dat poporul asta s-au nascut in Regat. puteti sa-i spuneti ca marele poet al Ardealului, Goga, a preferat sa traiasca in Vechiul Regat de cat sa fie asuprit in Transilvania natala, puteti sa-i spuneti ca alt ardelean de geniu, Goga, vorbea despre Romania Dodoloata, adica MARE, care sa-i includa pe toti, puteti sa-i spuneti despre jertfa sutelor de mii de soldati romani, moldoveni, munteni si Dobrogeni pentru ca ei ardelenii sa nu mai poarte tricolorul sub haine ci sa-l tina, mandrii, la vedere, puteti sa-i spuneti de zecile de sutele de mii de romani din Ardeal care au cerut Unirea cu Tara si nu cu resturile unui imperiu care i-a asuprit sute de ani! Puteti sa-i spuneti orice! El va va raspunde cu jigniri si cu insulte! Va va spune ca Putna, si Voronetul, si Moldovita, si Sucevita, monumete recunoscute pe plan mondial, vizitate anual de zeci de mii de turisti, ridicate de domni romani, pentru romani, sunt niste nimicuri in comparatie cu cetatile taranesti in care sasii isi puneau la adapost slanina, lasand populatia romaneasca la cheremul hoardelor invadatoare. Va va spunea ca Ateneul Roman si Palatul Culturii din Iasi sunt niste cocioabe pe langa nu stiu eu ce edificii, de preferinta clujene, Va va spune ca palatul de la Mogosoaia si alte zeci de edificii brancovenesti sunt de fapt niste bordeie, Si atunci, la ce bun sa-i replicati? Omul are in cap doua concepte si un obiectiv turistic... Superioritatea germana fata de toate natiunile lumii, superioritatea ardeleneasca, fata de toata Romania si o carciuma din Cluj .... La ce bun sa-i ofensam pe ardelenii de buna credinta, replicandu-i unui fanatic care nu este capabil decat de ura, si a carui unica credinta se rezuma la "noi ardelenii suntem destepti, voi miticii sunteti prosti" ???
    11 2
  • Costel
    @Mishazaitzev

    Greu trebuie sa doara daca scri juma de pagina ca sa spui doua vorbe.
    Bine, uite! Iti dau dreptate!
    Regatu-i mindru de numa!

    Dreptate o avut ala de zicea ca granita Carpatilor ar trebui sa fie limita de stat!
    3 9
  • @Costel....nu e nimeni invidios pe inchipuirile tale. Dar calitatea induscutabila a "vorbelor" tale tocmai a fost taxata de administratori, nu'i asa?

    @Misha...asa cum ai observat, orice metru patrat a tarii asteia are valoarea sa. Patriotismul asta local, bata-l vina, strica lucrurile.

    PS. pont pentru vacanta...Biserica de la Densus. Merita o escapada in afara drumul "batatorit"
    2 2
  • @Costel

    1. Ti s-a parut ca vorbesc cu tine? Nu vorbeam cu cei care, asa cum fac eu acum, s-au coborat la nivelul tau minimal ca sa-ti rascpunda! Dar, daca nu te-ai baga in seama singur, n-ai fi demn de fala pe care o etalezi, nu?

    2. As spune frate! Spune ca urasti ideea de Romania Mare si ca nu dai doi bani pe jertfa celor care au murit pentru ea! Asa stim si noi cu ce dihanie separatista avem de-a face. Daca ai bustul lui Miklos Horthy in loc de icoana, lasa-ne pe noi, cei inferiori tie, sa nu-ti impartasim valorile! Pana una alta Ardealul este romanesc iar tu n-ai decat sa-ti zbieri frustrarea pana nu mai poti!

    @Vianu

    Din pacate umbrele unor personaje de trista amintire inca mai bantuie prin mintile unora.... Am amintit doar unul dinre ele mai sus, dar, din pacate aletele ne sunt contemporane si au adepti ... Dar, asa cum spuneam, cata vreme Nicolae Furdui Iancu si Ioan Bocsa canta "Noi suntem romani" si nu "Noi suntem ardeleni", nu-i cazul sa ne facem probleme.

    Si multumesc pentru sugestie ... chiar ma gandeam sa-mi folosesc "jipanul", ca sa-i dau un motiv lui Costica sa-mi spuna "Mitica"-:::)))))
    6 2

Adauga un comentariu

Automarket nu este responsabil pentru acuratetea informatiilor din comentariile postate de cititori. Ne rezervam dreptul de a selecta comentariile.
cod Greu de citit? Regenerare cod
Intrebari & Raspunsuri Close
Inchide notificarea pentru