Drivetest Opel Grandland facelift

Grandland folosește aceeași platformă EMP2 ca și frații săi din Franța, Peugeot 3008 sau Citroen C5 Aircross. Bineînțeles, fiecare companie se diferențiază de restul prin diverse trucuri, tehnologii și mai ales alegeri de design. Chiar și așa, unele asemănări nu pot fi trecute cu vederea, precum oferirea unor soluții identice sub capotă.

Noua gamă de modele Grandland oferă o varietate mai mică de motorizări față de modelul pre-facelift, dar chiar și așa vei avea de unde alege. Poți chiar să optezi pentru un motor diesel, singurul din gamă în acest moment. Este un 1.5 litri cu 4 cilindri și 130 CP. În rest, toate alternativele vor cere benzină în momentul în care te vei opri la pompă.

Cel mai ieftin model și singurul disponibil cu o cutie manuală cu 6 trepte, este cel cu motor de 1.2 litri, 3 cilindri, cu 130 CP. Apoi urci direct la versiunile plug-in hybrid. Ambele folosesc un motor de 1.6 litri turbo montat transversal pe puntea față, alături de un motor electric de 110 CP.

Diferența între Opel Grandland Hybrid și Opel Grandland Hybrid4 stă în faptul că ultimul are la dispoziție încă un motor electric, ce angrenează doar puntea spate și, în consecință, adaugă și un plus de 113 CP. Astfel, dacă Opel Grandland Hybrid se poate baza pe 224 CP și 360 Nm maxim, Opel Grandland Hybrid4 are la dispoziție 300 CP și 520 Nm.

Deși această ultimă versiune ne-a atras atenția cel mai mult, am decis să încercăm o altă rețetă în acest test, una mai populară între cititorii noștri. Astfel, din cele 30 de mașini disponibile pentru condus, am mers pe cea cu motor de 1.5 litri diesel.

Puterea propulsorului este livrată lin și predictibil către roți, grație unei transmisii automate cu 8 rapoarte. Cutia de proveniență Aisin își face treaba bine, mai ales pe accelerare. Pe decelerare, însă, mai ales în primele trei trepte, aceasta poate avea unele sincope. De parcă nu ar ști exact ce treaptă să aleagă pentru a face încetinirea cât mai fluidă.

Pentru personalizarea rulării, șoferul are la dispoziție câteva moduri de condus predefinite: Eco, Sport și Normal. Diferențele resimțite de la volan sunt subtile și țin mai mult de nivelul de turații la care mașina decide că e momentul să treacă într-o treaptă superioară de viteză. De altfel, motorul diesel e destul de silențios și bine antifonat, bine echilibrat, zgomotul de la acesta ajungând rar în habitaclu. 

Deși e un diesel, nu se simte decât la peste 3.000 de RPM în interiorul mașinii. Cutia de viteze se va asigura că nu ajungi acolo decât foarte rar. Asta pentru că se grăbește să urce în trepte mai ceva ca Sylvester Stallone pe munte în Cliffhanger. Poți ajunge să rulezi prin oraș cu 50 km/h în viteza a 6-a fară să îți dai seama.

În ceea ce privește rivalii, toate mașinile din segment încă mai au motorizări diesel disponibile. Pe Volkswagen Tiguan vei găsi arhicunoscutul 2.0 TDI în trei variante de putere: 122 CP, 150 CP sau 200 CP. Pe Kia Sportage vei fi întâmpinat de un propulsor de 1.6 litri cu două niveluri de putere: 115 CP sau 136 CP. Cu toate acestea, Sportage va fi în curând înlocuit cu un model complet nou și rămâne de văzut ce ofertă va avea acesta. Un ultim rival ar putea fi considerat și Ford Kuga, cu al său motor de 1.5 litri diesel cu 120 CP.