O vizită la Bentley: perfecţiunea mâinilor muncite

E dis de dimineaţă în centrul Angliei şi eşti pe o şosea pe care se circulă invers şi de pe care vezi, stând la geamul maşinii care te plimbă deja de o jumătate de oră, imagini care rivalizează în fiecare moment cu decorul rustic ideal. Copaci groşi care s-au născut deodată cu timpul şi câmpii de un verde crud amestecat din când în când cu pete creţe de culoare albă sau neagră. Oi şi miei care-şi văd de viaţa lor plină de linişte din Cheshire, o zonă rurală care are limite cu iz fotbalistic: în nord-est se termină în suburbiile oraşului Manchester, iar în nord-vest în sunetele întotdeauna la modă care vin dinspre râul Mersey şi cu ajutorul cărora Liverpool şi-a construit aura legendară de casă a celei mai cunoscute formaţii din lume: The Beatles. În vest începe o altă lume, pentru că la o oră distanţă se află graniţa inexistentă fizic, dar profund senzorială dintre Anglia şi Ţara Galilor. Loc în care limba engleză aşa cum o ştim noi este înlocuită de galeză, o limbă care nu are nici în clin, nici în mânecă cu tradiţionala engleză britanică şi cu accentul său aproape arogant.

În lumea asta uitată de vreme, între nimic şi nimic, faci la un moment dat stânga şi dai peste un showroom auto imens. Elegant, din sticlă, transparent din toate părţile, indiferent cum te uiţi la el. Înăuntru se află câteva dintre cele mai scumpe maşini de serie ale lumii, modele pe care te-ai aştepta să le vezi fabricate într-un oraş high-tech din viitorul cărţilor imaginate de scriitorii SF. Ai ajuns la marginea orăşelului britanic Crewe, acolo unde oamenii se definesc pe ei înşişi după vârstă şi experienţă şi unde se salută prieteneşte într-o mare de "Hello, mate!" de fiecare dată când se întâlnesc dimineaţa, când soarele începe să topească ceaţa care se lasă deasupra celei mai mari insule a Europei. Puţin mai încolo, în faţa unor uşi din sticlă eşti anunţat că lucrurile devin serioase. "Welcome to Crewe. The home of Bentley Motors".

Nou şi modern, înţeles şi subînţeles

Teoretic, ar fi trebuit să ajungi, conform programului iniţial, la fabrica pe care constructorul britanic de lux o are în inima Angliei, deci întâlnirea cu o clădire care seamănă cu un showroom Apple nu este tocmai definiţia clasică a unei uzine auto. Îţi faci, totuşi curaj, pentru că în spatele sticlei moderne se află pereţii din cărămidă pe care-i vei desluşi ca pe un simbol al construcţiilor din această parte a Europei. Iar amestecul dintre modern şi clasic va deveni un laitmotiv al zilei, deci nu vorbim decât de începutul unei călătorii aproape iniţiatice prin poveştile istoriei şi ale prezentului mărcii Bentley.

Recunosc că nu sunt neapărat un fan al modelelor din segmentul de lux. Dacă trece de 200.000 de euro, o maşină este deja un obiect care transcende obiectul produsului în sine şi ajunge să reprezinte mult mai mult decât un mijloc de locomoţie cu sau fără plusuri legate de prezenţa scenică sau de imagine. Le vezi, le bifezi, îţi dai seama că maşinile astea nu se potrivesc absolut deloc în lumea maşinilor cu care ai tu contact. Sunt dintr-o lume paralelă cu cea obişnuită, adică cea a maşinilor care se bat între ele la centimetri, la grame de dioxid de carbon pe kilometru, la zecimi de secundă sau la kilograme. Aici, în zonele rarefiate ale organismului auto, clienţii aleg între mirosuri, între imagini, între istorii şi între sunete. Experienţele sunt mai degrabă senzoriale şi atipice decât pur matematice, iar discuţiile despre calitatea materialelor, spaţiul interior, confort sau chiar despre designul exterior sunt elemente care se evită. Nu pentru că nu contează, ci pentru că e ca şi cum ai vorbi despre asfalt bun în Germania. Sau despre calitatea mâncării din Franţa: sunt lucruri care se subînţeleg pur şi simplu. La fel cum nimeni nu mai întreabă în lumea noastră, a celor aspiranţi, dacă o maşină are sau nu airbaguri frontale.

Eşti anunţat că turul fabricii va începe în 5 minute şi privirea îţi fuge pe pereţi, acolo unde, cu un font care imită scrisul de mână în care nicio literă nu seamănă cu alta, citeşti poveşti în câteva cuvinte. "Bloodlines and powerlines", "The DNA of Grand Touring", "Daring by design" şi, poate cele mai reuşite cinci cuvinte scrise pe pereţii vreunei fabrici auto: "We start where others stop". Unii le-ar numi citate motivaţionale, dar următoarele 180 de minute petrecute în mijlocul oamenilor care înseamnă Bentley m-au făcut să desluşesc în aceste cuvinte mai mult decât atât. Sunt părţi ale existenţei mărcii, la fel cum copiii sunt părţi integrante ale unei familii. Din toate aceste poveşti spuse prin texte scurte şi pline de conotaţie se naşte un soi de atitudine care astăzi caracterizează perfect marca britanică.

Nigel. Omul-enciclopedie

În faţa ta apare un tip pe la vreo 60 de ani. Ras pe cap, impecabil ca ţinută şi superb în gesturi şi cuvinte. Îţi sare mintea imediat la ceea ce ai învăţat că înseamnă un gentleman. Numele său este Nigel Lofkin şi este ghid. O meserie care la noi nu se prea numără printre cel mai bine văzute de pe piaţă. Respectată? Probabil. Bine văzută şi remunerată? Dimpotrivă. La Bentley, însă, ghizii nu sunt creaţi, ci se autoconstruiesc. Nigel are 43 de ani de când lucrează la Bentley. A început de mic ca ucenic, pe vremea în care, spune el, "veneam la muncă în tenişi, jeanşi şi tricou". A lucrat în zona în care ia naştere volanul şi a cusut pielea de pe câteva sute de Bentley-uri până să ajungă şef de echipă, şef de departament şi apoi, trecând prin mai multe birouri, unul dintre cei mai respectaţi ghizi din Marea Britanie. 

"Bine aţi venit la Crewe, ne aflăm acasă la Bentley şi în scurt timp vom intra în universul mărcii de care ne leagă generaţii după generaţii", începe Nigel abrupt. Vorbeşte cu plăcerea cu care un copil îşi descrie părinţii, dar cu eleganţa şi fluiditatea unui orator desăvârşit. Până la finalul experienţei voi descoperi în el o adevărată enciclopedie care amestecă fără greşeală şi fără opintiri cifre, ani, nume şi poveşti care puse cap la cap ar aduna de vreo 5 ori lungimea Luceafărului. Sunt trei ore de poveste, până la urmă.

Prima regulă a casei este simplă şi spune deja multe despre nivelul la care se lucrează la Crewe: deşi totul se face manual, de la montarea bordului la cusutul pielii de pe scaune - "Există roboţi cât să-i numeri pe degetele unei mâini", după cum spune gazda noastră - deci ne aflăm într-un loc în care meşteşugul înseamnă mai mult decât apăsarea unor butoane care să pună roboţii perfecţi la treabă, va trebui să avem grijă să nu zgâriem în vreun fel sau altul maşinile. "După orice mică atingere din exterior, maşina merge înapoi în capătul liniei de montaj".

Până să dăm însă de maşini, ascultăm cu interes poveştile Băieţilor Bentley, ale istoriei Bentley la Le Mans sau ale modului în care cele două mari mărci britanice de lux, Rolls-Royce şi Bentley, au însemnat până în anii '80-'90 două branduri înfrăţite, ale căror modele se produceau în acelaşi loc: această fabrică din Crewe. "Atunci când BMW a cumpărat Rolls-Royce, a cumpărat doar un nume şi au mutat producţia în sudul Angliei. Volkswagen a procedat însă corect şi a cumpărat oamenii, fabrica, adică oamenii care compun Bentley", spune Nigel, care nu ascunde faptul că apariţia gigantului VW Group în peisaj a stârnit oarecare valuri de nemulţumire în momentul de graţie 1998. "Sincer, ne-a fost frică. Ne-a fost frică de faptul că un gigant precum Grupul Volkswagen va veni aici şi va strica tot ceea ce am construit prin tradiţie atâţia ani. Te aştepţi la ce e mai rău. Totuşi, cei de la Volkswagen au venit, au analizat de ce întâmplă aici şi au decis să lase Bentley să-şi urmeze cursul firesc al istoriei. Suntem o marcă pentru care tradiţia înseamnă totul", spune ghidul nostru, memorând poveşti care acum par trecute de câteva decenii. 

Teatrul absolut: când intri în stare

După un tur printr-un mini-muzeu al mărcii - unul dinamic ale cărui exponate se modifică odată la câteva luni, ajungem în ceea ce oamenii de la Bentley denumesc "Livingul". E o cameră clasică, cu fotolii şi canapele din piele în care te cufunzi ca-n puf, cu birouri din lemn preţios şi cu pereţii acoperiţi de biblioteci de cărţi care povestesc istoria mărcii şi isprăvile prin care W.O. Bentley, omul care a dat numele acestui brand, a trecut acum aproape o sută de ani. Miroase a piele şi a lemn, senzaţii care te vor urmări pe tot parcursul vizitei în fabrică. Deocamdată, aşa cum aveam să aflu ulterior, cei de la Bentley te introduc într-o stare specială. Trebuie să înţelegi luxul înainte de a vedea cum se naşte.

Aici, în această cameră specială, clienţii şi viitorii clienţi care fac turul fabricii vin la final pentru a discuta "lucruri care nu au legătură cu maşinile", după cum ne spune Nigel. "Familie, muzică, sport, artă, cultură. Asta se discută aici. Apoi, cei muşcaţi de pasiune încep să analizeze culorile, să configureze maşini şi apoi să le cumpere", zice gazda noastră. Chiar dacă imaginile spun multe despre nivelul de detalii la care lucrează Bentley, imaginaţi-vă prin ce mosor de sentimente trebuie să treacă un client care a venit să viziteze un muzeu şi pleacă acasă cu o maşină de 400.000 de euro comandată chiar acolo, pe loc. 

Şi începem. Telefoanele pleacă înspre locuri întunecate din buzunarele fiecăruia, pentru că fotografiile sunt interzise pe liniile de montaj. Spre deosebire de orice altă vizită ghidată a unei fabrici auto, însă, lângă noi s-a aflat constant un fotograf profesionist gata să extragă reacţii şi imagini. Numele său: Max Earey, un tip care a pozat cele mai scumpe modele din lume şi le ştie toate secretele. Nu trebuie, de fapt, mai multe prezentări, pentru că setul de fotografii pe care l-am primit ulterior şi pe care îl puteţi admira aici spune deja multe despre ce înseamnă capacitatea unui artist de a surprinde la lucru alţi artişti.

Fabrica-atelier

Intrăm pe benzile de producţie, iar aici lucrurile sunt ciudat de liniştite. Zgomotul de fond pe care-l auzi de obicei în uzinele mari, generat de roboţii industriali care lucrează cu precizie milimetrică îndoind tablă şi modelând metale este inexistent, acesta fiind înlocuit de un soi de murmur constant spart din când în când de sunetele scoase de uneltele pe care le folosesc oamenii care mişună non stop şi analizează atent fiecare maşină aşezată la finalul liniei. Aici ies la aer 50 de exemplare din gama Continental în fiecare zi, numărul exemplarelor Mulsanne fiind de zece ori mai mic, tribut adus faptului că e nevoie de vreo 499 de ore de muncă pentru ca un Mulsanne să treacă de la stadiul de schelet la cel de limuzină gata să găzduiască oamenii cu bani ai lumii. În principal din SUA şi China, pentru că mai mult de jumătate din producţia Bentley pleacă în aceste două ţări, cele mai importante pieţe auto ale lumii în anul de graţie 2013.

Când gândeşti în ore de muncă, începi să înţelegi logica pentru care o astfel de maşină ajunge să coste peste 200.000 de euro. Să ne înţelegem: pentru a coase fiecare volan e nevoie de o jumătate de zi de muncă atentă şi migăloasă, pentru că - evident - clienţii Bentley au standarde înalte în ceea ce priveşte experienţa tactilă. Mai mult, dacă tot am ajuns la ac şi aţă, cusăturile speciale de mână care subliniază alura scaunelor Bentley se realizează în nu mai puţin de 37 de ore, timp în care fiecare punct de sutură trebuie să fie perfect aliniat şi fiecare fir trebuie strâns impecabil. În total, fiecare scaun este pregătit într-o săptămână, iar lungimea aţei trecute manual prin fiecare gaură trasată în piele este egală cu cea a trei terenuri de fotbal.

Undeva la mijlocul halei pe care Bentley o numeşte fabrică se află şi primul robot pe care îl văd în ora care a trecut de la start. "E robotul care aplică amestecul adeziv pentru parbriz. Nu vă faceţi însă griji, sticla este aşezată tot de oameni", spune Nigel. Întotdeauna când vorbeşte despre marca ajunge înapoi la oamenii care lucrează pentru ea. Plătiţi ceva mai bine decât media salariilor din Marea Britanie, angajaţii Bentley care lucrează la situl de producţie din Crewe construiesc maşini în ceea ce Volkswagen Group numeşte "Centrul de Excelenţă pentru lemn, piele şi motoare". Un motiv de mândrie în plus pentru aceşti oameni.

Inima parfumată a mărcii Bentley

Cele mai apăsate experienţe senzoriale pe care le ai în vizita de la Crewe nu se află însă în zona în care vezi cum maşinile se formează bucată cu bucată, ci în cele două perle ale coroanei: atelierul de lemn şi atelierul de piele. Sau, pentru că în engleză sună mult mai bine, Woodshop şi Leathershop. Când intri acolo unde se produce lemnul pe care clienţii Bentley sunt gata să dea zeci de mii de euro, te simţi ca-ntr-o catedrală, măreţia şi pioşenia fiind înlocuite însă de admiraţie şi de mult miros plăcut de lemn de calitate. Intri, practic, în inima tradiţiei Bentley, acolo unde lucrurile se realizează aşa cum se făceau pe vremuri, fără modificări. "Toate mărcile folosesc furnir", spune Nigel, "dar nu e furnir Bentley". 

Nucleul vizitei în fabrica de la Crewe este probabil cea mai simplă cameră din întregul complex: o cameră de 5 pe 5 metri care are pe pereţi rafturi pe care sunt depozitate mănunchiuri de furnir brut umezit în valoare totală de 250.000 de euro. Dacă ar fi existat vreo alarmă pentru intensitatea mirosului, declanşarea acesteia s-ar fi auzit la zeci de kilometri depărtare. Te simţi ca şi cum nările ţi-ar fi invadate de mii de sticle de esenţă de lemn, e ca şi cum ţi-ai înfunda căile respiratorii cu lemn proaspăt tăiat din care receptorii olfactivi storc fiecare moleculă care compune acest parfum. Iar de aici, după ce maşina va fi gata, acest miros va trece în habitaclu pentru a desăvârşi ceea ce britanicii numesc Experienţa Bentley.

Iar acest efect nu este nicidecum unul întâmplător. Asta pentru că o simplă trecere în revistă a paşilor procesului în urma căruia foile de furnir ajung pe maşini este fantastică. În primul rând, vorbim exclusiv de partea inferioară a trunchiului copacilor, acolo unde formele complicate formate de rădăcini în inele sunt îndeajuns de complexe pentru a face faţă rigorilor Bentley.

Bucata de lemn se fierbe apoi în ateliere speciale din Spania timp de trei zile, pentru ca toate răşinile şi materialele adiţionale să dispară. Procesul de desfacere a inelelor este unul foarte sensibil, iar furnirul stă apoi în camera de umezire trei săptămâni la 16 grade Celsius pentru ca acesta să fie flexibil şi gata de montat în maşină. Totul pentru ca, la final, clienţii să se bucure de "lemn" în maşină.

Piele scandinavă şi bavareză

Evident, Experienţa Bentley nu ar fi completă fără a face cunoştinţă cu locul în care se pregăteşte pielea fină de pe scaunele, bordul, uşile şi plafonul unui model construit la Crewe. La fel ca lemnul, pielea are povestea sa, care începe în nordul Europei sau în sudul Germaniei, acolo unde taurii special aleşi pentru a se ridica la nivelul de calitate cerut de marca britanică cresc în linişte şi mai ales fără stres inutil.

Cuvintele de ordine: fără insecte şi fără garduri cu sârmă ghimpată. Motivele sunt simple: cu cât este mai fină pielea animalului, cu atât sunt mai mari şansele ca pătura de piele să fie una de calitate excepţională. Chiar dacă Bentley nu foloseşte decât bucăţi de piele de pe părţile laterale ale animalului, calitatea acesteia fiind net superioară celorlalte zone, Bentley refuză 35% din fiecare pătură din cauza imperfecţiunilor. Astfel, dacă pentru a îmbogăţi un Continental GT este nevoie de 9 bucăţi de piele brută, pentru un Mulsanne se ajunge la 17 bucăţi. Fără compromisuri. 

După ce am experimentat ultimele camere ale fabricii Bentley şi am ieşit în Anglia fascinantă pe care o văzusem înainte să intri în centrul de producţie de la Crewe, am avut aceeaşi senzaţie pe care am trăit-o când am ieşit din Disneyland în cenuşiul parizian acum câţiva ani buni. Pare că părăseşti o lume de poveste, iar acest lucru este un motiv îndeajuns de sănătos pentru clienţii Bentley de a face parte în continuare din acest univers şi acasă, în garajul propriu, pe străzile oraşelor şi pe şoselele ţărilor prin care aceştia ajung. 

Pentru oamenii care lucrează în fabrica Bentley din Crewe, ziua de muncă nu este de muncă, ci de pasiune. Sunt oameni care nu doar că participă activ la construcţia aproape în totalitate manuală a unor maşini, ci trăiesc pentru un brand care construieşte în continuare având la bază elementul tradiţional. Tradiţia este redefinită între uşile elegante ale fabricii, iar oameni ai căror străbunici, bunici şi taţi au lucrat în acest loc duc mai departe povestea fascinantă a unor mâini muncite din care ies unele dintre cele mai elegante maşini pe care le poţi găsi astăzi pe piaţă.

Ce modele se produc la Crewe?

La fel ca în cazul oricărei mărci de lux, gama Bentley nu este una foarte bogată numeric, dar ea acoperă atât gusturile celor care vor modele sportive, cât şi preferinţele clienţilor care îşi doresc o rulare în deplin confort. Gama completă Bentley este disponibilă şi în România, iar datele tehnice ale modelelor şi posibilităţile de personalizare sunt, evident, aproape nelimitate. 

Modelele Bentley. Date tehnice şi preţuri în România

Model	Motor (configuraţie)	Putere (CP)	Cuplu (Nm)	Consum mixt (l/100 km)	0-100 km/h (sec.)	Vmax (km/h)	Preţ (Euro fără TVA)
Continental GT V8	V8 4.0 litri	507	660	10.6	4.8	303	146.600
Continental GT V8 S	V8 4.0 litri	528	680	10.6	4.5	309	158.500
Continental GT	W12 6.0 litri	575	700	14.5	4.5	318	162.200
Continental GT Speed	W12 6.0 litri	635	820	14.5	4.2	331	182.000
Continental GT V8 Convertible	V8 4.0 litri	507	660	10.9	5.0	301	160.700
Continental GT V8 S Convertible	V8 4.0 litri	528	680	10.9	4.7	308	174.500
Continental GT Convertible	W12 6.0 litri	575	700	14.9	4.7	314	178.500
Continental GT Speed Convertible	W12 6.0 litri	635	820	14.9	4.4	327	199.600
Flying Spur V8	V8 4.0 litri	507	660	10.9	5.2	295	152.800
Flying Spur W12	W12 6.0 litri	625	800	14.7	4.6	320	169.400
Mulsanne	V8 Twin-Turbo 6.8 litri	512	1020	16.9	5.3	296	252.900