POVEŞTI AUTO: Targa Florio - cursa uitată

de Dragoș Băltățeanu
Joi, 04.04.2013
Newsletter Eşti curios de ceea ce se întâmplă în lumea auto? Îţi trimitem ştirile zilei direct pe e-mail.
Le Mans, Sebring, Nurburgring, Daytona. Nume celebre şi actuale în lumea curselor auto. Un nume mare lipseşte însă din această listă. Una dintre cele mai celebre curse din Europa este azi doar o amintire frumoasă. Sau, în cel mai fericit caz, un raliu sau o cursă cu automobile istorice.

Cursa de 24 de ore de la Le Mans. Cele 500 de mile de la Daytona. 12 ore de la Sebring. Nume de curse celebre cunoascute astăzi de orice pasionat de motorsport. Din panoplia acestor curse lipseşte însă un nume care ar fi putut sta foarte bine alături de celelalte. Este vorba de Targa Florio, o cursă care a făcut multe valuri în lumea întrecerilor automobilistice. Alături de Mille Miglia, Targa Florio a rămas în istorie ca una dintre cele mai celebre curse disputate pe drumuri publice în Italia. Targa Florio era un eveniment sicilian, traseul pe care se concura fiind amplasat pe drumurile din insula Siciliei, în apropiere de Palermo. 

Prima ediţie a fost disputată în 1906, ceea ce face din Targa Florio cel mai vechi eveniment sportiv de acest gen. Au existat mai multe variante de traseu creat din drumuri publice. Toate erau circuite şi aveau oraşul Cerda drept punct de plecare şi sosire. În perioada de glorie a cursei s-a folosit extensiv un circuit de 72 km lungime care era parcurs de 11 ori. Însă Targa Florio a succombat în anii '70 din cauza problemelor de securitate. Era extrem de dificil să securizezi un traseu atât de lung, iar accidentele se soldau mereu cu victime. Numele a fost folosit ulterior pentru o etapă din Campionatul Italian de Raliuri, dar strălucirea şi faima cursei de odinioară au dispărut. Dar să intrăm puţin în povestea Targa Florio.

Porsche a avut o relaţie deosebită cu Targa Florio. În imagine, un Porsche 908 concurând în ediţia 1969.

ORIGINI

Urmareste Automarket
Cursa a fost inventată în 1906 de către un entuziast al automobilului, pe numele său Vicenzo Florio. numele său era deja legat de un eveniment automobilistic organizat începând cu 1900 în Lombardia: Coppa Florio.
Targa Florio avea să devină una dintre cele mai dure competiţii auto din Europa. Automobilele înscrise trebuiau să parcurgă trei tururi ale unui "circuit" de drumuri publice ce însumau 446 km. O parte importantă a acestui traseu era reprezentată de drumuri dificile de munte cu numeroase curbe şi ace de păr. Din cauza altitudinii, condiţiile meteo se puteau schimba brusc. Cursa inaugurală din 1906 a fost câştigată de către Alessandro Cagno după nouă ore la volan, timp în care a înregistrat o viteză medie de 50 km/oră. 

La jumătatea anilor '20, Targa Florio devenea una dintre cele mai importante curse automobilistice din Europa. Marele Premiu al Statului Monaco sau cursa de 24 de ore de la Le Mans încă nu fuseseră inventate, iar cursele pe circuit erau evenimente izolate. Targa Florio a fost un eveniment dominat de piloţii italieni în primele sale ediţii. Abia în 1924, pilotul german Christian Werner reuşeşte să se impună în Targa Florio, urmat doi ani mai târziu de conaţionalul său, Rudolf Caracciola. În 1926, cursa avea să mai înregistreze o premieră: Eliska Junkova devenea singura femeie care a concurat vreodată în Targa Florio. 

FIA WORLD SPORTSCAR CHAMPIONSHIP


Echipajul Antonio Pucci/ Colin Davis, învingător în ediţia din 1964 la volanul unui Porsche 904 GTS.

În 1953, lua fiinţă Campionatul Mondial pentru Automobile Sport. Targa Florio devenea parte din acest campionat, alături de alte curse prestigioase de anduranţă. În această perioadă au fost folosite mai multe versiuni ale circuitului de drumuri publice.

FORMAT

Maserati a dominat la Targa Florio între 1937 şi 1940.

La început, cursa era disputată pe durata unui singur tur de 148 km, adică circuitul Grande Madonie, acest format fiind folosit între 1906 şi 1911. Apoi, între 1912 şi 1914, a fost folosit un tur ce acoperea aproape tot perimetrul Siciliei, lungimea cursei fiind de 975 km.

Între 1919 şi 1930 s-a trecut la varianta medie a circuitului Madonie, care însuma 108 km, iar varianta cea mai mică, sau Picollo, avea 72 km. Circuito Piccolo a fost folosit între 1932 şi 1936 şi apoi între 1951 şi 1977. În sfârşit, o variantă de 1.080 km a fost utilizată între 1948 şi 1950. Circuitele erau parcurse într-un număr prestabilit de tururi, pentru ca distanţa să ajungă în total la aproximativ 1.000 km. De exemplu, varianta mică. de 72 de km, era parcursă de 13 ori pentru a totaliza 936 km.

Cele trei variante ale circuitului Madonie au denumite Grande, Medio şi Piccolo, în funcţie de lungimea acestora. În afară de aceste trei variante a mai existat şi Giro di Sicilia, în principiu un tur al întregului perimetru al insulei Siciliei. 

Linia de start/sosire era situată în pitorescul orăşel Cerda din Sicilia.

Startul şi sosirea aveau loc în orăşelul Cerda, iar turul se parcurgea în sensul opus acelor de ceasornic către Caltavuturo şi Collesano, apoi maşinile se întreceau către coastă, atacând o linie dreaptă numită Buonfornello ce pornea din localitatea Campofelice di Rocella. Linia dreaptă avea nu mai puţin de şase kilometri lungime, mai mult decât linia dreaptă Mulsanne de la Le Mans. 

NUME CELEBRE

Maşina perfectă pentru Targa Florio a fost Porsche 718 RS61.

Sir Stirling Moss
pilot
Epoca de glorie a cursei din Sicilia avea să atragă şi nume importante din lumea sportului cu motor. Nume ca Achile Varzi sau Tazio Nuvolari au câştigat Targa Florio în anii '30 la volanul celebrului Bugatti Type 51. Iar apoi, începând cu 1950, nume ca Stirling Moss sau Juan Manuel Fangio se regăseau curent pe lista de start de la Targa Florio. Stirling Moss avea să câştige ediţia din 1955 la volanul unui Mercedes-Benz 300SLR Gullwing, iar pe doi a sosit celebrul Juan Manuel Fangio. 

RECORDURI

Porsche 718 GTR Coupe a câştigat ediţia 1963 pilotat de Jo Bonnier şi Carlo Maria Abate.

Datorită lungimii circuitului, piloţii se antrenau în circulaţie deschisă cu o saptămână înainte de startul cursei, de multe ori la bordul maşinii de curse echipate cu numere de înmatriculare.

Recordul pentru bucla lungă de 146 km a fost stabilit de Achile Varzi la volanul unui Bugatti 51 în 1931. Turul de circuit a fost parcurs în două ore, trei minute, 54.8 secunde, viteza medie fiind de 70.7 km/oră. Recordul pentru varianta Medio de 108 km a fost o oră 21 minute 21.6 secunde îi aparţine tot lui Varzi la volanul unei Alfa Romeo P2 în cursa din 1930. Recordul pentru circuitul Piccolo este mult mai recent, el aparţinând lui Helmut Marko la volanul unei Alfa Romeo 33TT3. În ediţia din 1972, Marko parcurgea circuitul scurt în 33 minute 41 secunde cu o viteză medie de 128.253 km/oră. Varianta Giro di Sicilia a fost parcursă în 12 ore, 26 minute şi 33 secunde în etapa 1950 de către Mario şi Franco Bornigia la volanul unei Alfa Romeo 8C. 

APUS

Lipsa de securitate pentru spectatori a dus la oprirea definitivă a curselor Targa Florio. În imagine, Jo Siffert pilotează modelul învingător în ediţia 1970: un Porsche 908/3.

Esential 1973 este anul ultimei ediţii Targa Florio în varianta clasică
La începutul anilor '70, vitezele crescuseră atât de mult încât piloţii au început să ridice problema siguranţei pentru spectatori. Maşinile de competiţie aveau motoare de 600 CP, iar spectatorii stăteau chiar pe marginea drumului fără nici un fel de protecţie.

Ultima ediţie a etapei Targa Florio din cadrul campionatului de anduranţă s-a alergat în 1973. Eliminarea Targa Florio a avut loc din cauza celor două accidente fatale petrecute în ediţia din 1973: Charles Blyth ieşea în decor la volanul unei Lancia Fulvia HF şi deceda în urma impactului, iar apoi un Alpine-Renault condus de un pilot italian ieşea în decor şi accidenta un grup de spectatori, omorând unul dintre ei. Un total de şapte spectatori au suferit răni în etapa din 1973. 

Ulterior, Targa Florio a devenit o etapă din Campionatul Italian de Raliuri.

Dar, în afară de nume, nu mai avea nimic în comun cu celebra cursă. Au exista şi versiuni pentru automobile istorice, dar adevăratul spirit al cursei din Sicilia este pierdut pentru totdeauna. Clădirea care adăpostea boxele, aşezată lângă linia dreaptă din orăşelul Cerda, este azi în ruine (AICI poate fi văzută în Google Street View). Doar câteva reclame şterse de-a lungul drumurilor secundare siciliene şi un bust al lui Vicenzo Florio acoperit cu excremente de porumbel mai aduc aminte de faptul că aici s-a desfăşurat o cursă auto specială. 

Gijs van Lennep pilotează Porsche-ul 911 RSR în faţa unor fani. Se întâmpla la ediţia 1973, ultima cursă Targa Florio.
Peter Collins, Stirling Moss şi Mike Hawthorn la Targa Florio 1958.
Graham Hill în Targa Florio 1960.

Rezumatul ultimei ediţiei a cursei Targa Florio. Se întâmpla în 1973: 

Foto: seriouswheels.com; iedeiblog.com; flickr.com

Comentarii (2)

  • Felicitari! As vrea sa vad mai des articole de acest gen. Vremurile, masinile si oamenii, erau un pic diferite, nu. -:::)
    9 0
  • Felicitari pentru astfel de stiri!

    Daca ati avea un ziar, cu siguranta l-as cumpara pentru a citi astfel de articole. :)
    2 0

Adauga un comentariu

Automarket nu este responsabil pentru acuratetea informatiilor din comentariile postate de cititori. Ne rezervam dreptul de a selecta comentariile.
cod
Greu de citit? Regenerare cod
Intrebari & Raspunsuri Close
Inchide notificarea pentru