Descoperim Dunărea cu Mercedes-Benz GLB (ziua 1): Chipul lui Decebal sculptat în piatră și un hotel ca în Maldive

Este suficient să-ți aduci aminte de modul în care era definită țara noastră la lecțiile de istorie sau geografie (spațiul carpato-danubiano-pontic) ca să înțelegi importanța Dunării pentru România. Este Nilul roditor pentru deșertul Egiptului și Amazonul care însuflețește America de Sud.

Știm că Dunărea izvorăște din Munții Pădurea Neagră din Germania, știm că traversează 10 țări și patru capitale de stat (Viena, Bratislava, Budapesta și Belgrad). Ce nu știm este faptul că aproape 30% din bazinul său hidrografic se desfășoară pe teritoriul țării noastre.

Acest detaliu, neglijat la fel de mult ca potențialul turistic al celui mai important râu din Europa, ne-a făcut să pornim într-o călătorie de redescoperire a Dunării.

Pentru asta am ales un SUV compact care promite să-ți ofere, ca și Dunărea, câte ceva din toate: o desfășurare generoasă a spațiului, un debit furtunos atunci când calci pedala de accelerație și un design solid precum defileul de piatră prin care fluviul își croiește drum. Este vorba despre Mercedes-Benz GLB. Sau, cum îl mai alintăm noi, mini GLS-ul gamei Mercedes-Benz.

GLB DESCOPERĂ INTRAREA DUNĂRII ÎN ROMÂNIA

Pentru că o poveste bună trebuie să aibă, obligatoriu, o introducere bună, aventura noastră cu Mercedes-Benz GLB de-a lungul Dunării începe undeva aproape de Baziaș. Acolo unde pământul românesc îmbrățișează pentru prima dată Dunărea și preia ștafeta de la vecinii sârbi.

Am vrut să fim cât mai aproape de intrarea fluviului în țară, așa că l-am scos rapid pe GLB de pe asfalt și ne-am avântat pe o culme. N-am avut emoții pentru că garda la sol are 20 de centimetri și mașina vine echipată cu un sistem de tracțiune integrală 4Matic, gata să ordone distribuirea diferită a cuplului atunci când aderența e precară.

Ploaia care udase totul cu o zi înainte ne-a scos puțin din zona de confort, așa că am trecut în modul Off-Road, care împarte cuplul în mod egal între axe. Cu unghiurile de atac și degajare am avut ceva emoții (18 grade pentru ambele), dar am răzbit. Imaginea redă perfect gura de intrare a Dunării în România, străjuită de malul sârbesc și de cel românesc.

GLB DESCOPERĂ CETATEA GOLUBAC

Ne-am însoțit apoi cu Dunărea pe drumul care mărginește cursul în aval, aruncând câte o ocheadă malului sârbesc. Pare că dincolo vecinii noștri au fost mai preocupați de exploatarea potențialului turistic. Ne consolăm cu faptul că asfaltul e destul de bun până la Moldova Nouă. Chiar dacă GLB are mai multe moduri de rulare, suspensia pare în continuare destul de rigidă.

Cu fiecare kilometru parcurs, relieful începe să ridice pereți stâncoși, ca niște palme ținute căuș pentru o curgere molcomă. Ne oprim pe marginea malului pentru prima apriție neașteptată a aventurii noastre. Pe malul vecinilor sârbi se ridică pe un colț de stâncă Fortăreața Golubac, construită acum mai bine de 700 de ani. E undeva între Cazanele Dunării și Porțile de Fier, pe vremuri fiind un punct strategic de colectare a taxelor și de apărare.

Istoria ne spune că exista chiar și un lanț uriaș care putea fi ridicat pentru a împiedica trecerea ambarcațiunilor care nu plăteau. Fortăreața este ridicată pe ruinele unui vechi sit roman, denumit Columbria, în strânsă legătură cu porumbeii din zonă. Am întors GLB-ul nostru pe toate părțile ca să prindem cel mai bun unghi al cetății. Cu toate că motorul nostru pe benzină, de 2.0 litri și 224 de cai putere e foarte silențios, s-ar putea să fi deranjat un pescar cu insistența noastră. Verifica de zor lansetele. Sau poate calcula cât pește ar fi intrat în portbagajul nostru de 570 de litri (când folosești doar 5 locuri).

GLB DESCOPERĂ UN HOTEL CA ÎN MALDIVE

Am pornit din nou în aval și nu a trecut mult până când am ieșit din nou de pe drum. De data aceasta pentru că decorul ne teleporta direct în Maldive, lângă bungalourile luxoase pe care le-am tot văzut în pozele românilor la început de 2021. Doar că lipseau nisipul fin și plajele imense. Complexul lacustru Egreta, de lângă Berzasca, pare o utopie în colțul de lume pe care îl traversăm. Un „diamant între cărbuni”, din punct de vedere arhitectural. E ca o gură de aer rece de munte, după ce ai respirat noxele unei metropole.

Bungalourile românești se văd cu atât mai impresionant de sus, așa că Ciprian, fotograful expediției noastre, nu a ezitat să caute și o perspectivă din dronă. După ce depășiți mirajul simetriei, o să observați acolo, pe mal, un punct alb și curios. E GLB-ul nostru.

GLB DESCOPERĂ CHIPUL LUI DECEBAL

Călătorului îi șade bine cu drumul, așa că am căutat cei 224 de cai putere ai motorului pe benzină și i-am găsit pe toți pe o serie de viraje largi, plăcute, ușor de croșetat dacă îți place să conduci sportiv. Totul pe fundalul sonor al evacuării sportive, livrată alături de pachetul AMG (2950 de euro).

Ne-am oprit pentru o nouă lecție de istorie. Nu puteam rata celebrul chip al lui Decebal, care privește insistent către malul sârbesc. Acolo, chiar în paralel cu sculptura românească, există o placă memorială de pe vremea lui Traian.

Chipul lui Decebal a fost sculptat vreme de 10 ani, între 1994 și 2004 de o echipă de 12 alpiniști. Este cea mai mare sculptură în piatră naturală din Europa. Un milion de dolari a costat sculptarea feței lui Decebal, care are 55 de metri înălțime și 25 de metri lățime. Cu cei 4.6 metri lungime ai săi, GLB s-a simțit un pitic în peisajul impunător.

GLB DESCOPERĂ „COASTA AMALFI” DE LA ORȘOVA

După ce am încercat o teleportare în Maldive la întâlnirea cu bungalourile de mai devreme, a urmat o teleportare pe coasta Amalfi. Bineînțeles păstrând proporțiile. Orșova ar putea fi prima perlă creată de Dunăre pe teritoriul României. Etajarea străzilor și a caselor, văzută de departe, încearcă să te transpună într-o altă țară. Însă, după ce te apropii de faleză și începi să privești de aproape casele, înțelegi că o comparație cu coasta Amalfi e o blasfemie.

Din fericire, din loc în loc apar construcții noi, unde arhitecții au putut să dea frâu liber imaginației și să creioneze case cu aspect occidental. Nu lipsesc piscinele, unele dintre ele chiar pe marginea Dunării. Am zăbovit câteva minute în dreptul unei case îmbrăcate în lemn, așa cum vezi prin nordul Europei. A fost o gură de oxigen arhitecturală, atât cât putem noi înțelege că orice deviere de la clasicul portocaliu sau verde e bună.

Prima zi s-a încheiat la Drobeta Turnu Severin, un oraș încărcat de istorie, care își leagă originile de o veche așezare romană, denumită chiar Drobeta. A înflorit pe vremea imperiului, ajungând să adăpostească 40.000 de oameni și să fie considerată colonie în care locuitorii aveau drepturi egale cu cele ale cetățenilor Romei.

Din păcate, strălucirea de altădată s-a șters și Drobeta Turbu Severin își duce existența doar ca un punct de tranzit important pentru această parte a țării. Am poposit cu GLB undeva la marginea orașului. Am căutat malul râului și am privit minute în șir la bărcile de pe uscat, colorate, dar neînsuflețite.

Transmisiunea noastră se încheie aici. A fost prima etapă a aventurii noastre cu Mercedes-Benz GLB de-a lungul Dunării românești. Urmează alte două zile, cu la fel de multe lucruri interesante care merită descoperite. Dacă vreți să urmăriți pe viu aventura noastră, puteți căuta hashtag-ul #GLBdescoperaDUNAREA pe Facebook și Inastagram.