Îmi răsună și acum în minte cuvintele spuse de Sebastian Vettel în 2016, după Marele Premiu de Formula 1 din Canada. În cadrul unui interviu, Vettel, pe atunci pilot al Scuderiei, a spus că "Toată lumea este fan Ferrari. Chiar dacă nu sunt, tot sunt fani Ferrari."
Multiplul campion mondial de Formula 1 făcea referire la Scuderia Ferrari, adică la echipa de curse, dar această maximă cred că poate fi aplicată și pentru marca Ferrari. Cel puțin, în cazul meu.
Vezi tu, admirația pentru mașini a început de la o vârstă foarte fragedă. În timp ce alți copii aveau cărți de colorat și se jucau cu te miri ce, eu nu mă mai săturam să admir imaginile cu mașini din revistele auto ale tatălui meu.
Într-o zi, mi-a "căzut" în mâini o revistă specială. Nu îmi amintesc numele, dar poza de pe copertă mi-e întipărită și acum în minte. Pe copertă se afla un Ferrari 550 Barchetta, roșu cu interior bej. A fost momentul în care Căluțul Cabrat a devenit, pentru mine, un fel de Mecca, iar 550 Barchetta mi s-a părut atunci cea mai frumoasă mașină din câte există.

Anii au trecut, iar meseria de jurnalist auto m-a adus de câteva ori în preajma mărcii de la Maranello. Din păcate nu și la volanul unui Ferrari, dar rămân optimist.
Revenind, însă, la pasiunea mea pentru Ferrari, îți poți imagina bucuria pe care am simțit-o atunci când italienii m-au invitat chiar la ei acasă, la Maranello, să văd noul Luce și să vizitez fabrica despre care știam atât de multe lucruri, dar pe care nu o vizitasem niciodată. Doar în format digital.
MARANELLO, UN FEL DE MECCA AL PASIONAȚILOR AUTO
Există locuri în care un constructor auto înseamnă o fabrică, un logo pe o clădire și câteva mașini care trec ocazional pe stradă. Și apoi există Maranello, un orășel din nordul Italiei în care Ferrari pare să fie parte din viața de zi cu zi.
Aici, granița dintre oraș și universul unuia dintre cei mai cunoscuți producători de automobile din lume devine aproape imposibil de trasat. Oameni îmbrăcați în uniformele Ferrari se plimbă pe străzi, mașinile mărcii pot apărea la fiecare colț, iar sunetul motoarelor se aude în fundal, ca o coloană sonoră care nu se oprește niciodată.

Dacă vrei să înțelegi cu adevărat spiritul Ferrari, o plimbare pe jos prin Maranello este un punct de plecare la fel de bun ca vizita într-un muzeu sau într-o fabrică. Orașul are ceva din atmosfera unui campus universitar, în care fiecare clădire, fiecare stradă și fiecare om pare să aibă o legătură cu aceeași poveste. Numai că aici nu vorbim despre cursuri și amfiteatre, ci despre inginerie, performanță și o pasiune care, de aproape opt decenii, poartă un singur nume: Ferrari.
Povestea mărcii de la Maranello a început în 1947, atunci când Enzo Ferrari a pus bazele constructorului care avea să transforme celebrul Cavallino Rampante într-un simbol recunoscut pe toate continentele. De atunci, Maranello a crescut în jurul acestei identități, iar Ferrari a devenit mult mai mult decât o marcă auto.
Este un nume legat de istoria Formulei 1, de mașini sport devenite obiecte de colecție și de o filozofie în care performanța tehnică se întâlnește cu emoția. Pentru că un Ferrari nu se analizează din perspectiva cifrelor seci, ci se trăiește cu fiecare celulă.
Dincolo de embleme, de culoarea roșie și de sunetul inconfundabil al motoarelor există un univers pe care puțini au ocazia să îl descopere din interior. Un loc în care iau naștere componentele mecanice, în care caroseria capătă forma finală și în care fiecare automobil trece printr-un proces atent de asamblare și verificare.

La Maranello, am avut ocazia să trec dincolo de porțile fabricii Ferrari și să descopăr o parte din mecanismul care transformă un nume legendar într-o mașină reală.
Iar prima surpriză este că, în ciuda reputației sale de simbol al tehnologiei și al performanței, Ferrari păstrează în centrul procesului de producție un element cât se poate de uman: oamenii care lucrează, cu răbdare, precizie și o mândrie pe care o poți citi în ochii lor, la fiecare mașină în parte.
UN ORAȘ ÎN INTERIORUL ALTUI ORAȘ
În micuțul oraș din nordul Italiei, până și străzile spun o poveste. Multe dintre ele poartă numele unor oameni care au contribuit la istoria Ferrari, iar clădirile din campus formează un univers în care trecutul și prezentul coexistă firesc.
Maranello nu este doar un loc în care se construiesc automobile, ci un spațiu care s-a dezvoltat în jurul unei pasiuni comune, de la primele ateliere până la facilitățile moderne în care sunt proiectate și construite mașinile de astăzi.
Vizita în fabrica Ferrari a început dintr-un loc cu o însemnătate foarte mare: Piazza Giovanni Agnelli, o piațetă care cuprinde trei dintre clădirile originale ale uzinei. O parte dintre clădiri au fost distruse în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, apoi reconstruite în 1947, anul în care Ferrari a început să scrie un nou capitol în istoria automobilului.

De aici, privirea se întoarce inevitabil către Enzo Ferrari, omul care a pus bazele unui constructor ce avea să devină sinonim cu performanța și competiția.
Atunci când intri pe sub celebra arcadă decorată cu numele producătorului de la Maranello, treci fix pe lângă fostul birou al lui Enzo Ferrari. Poziționarea sa, aproape de ieșire, îi permitea să observe ce se întâmpla în jurul fabricii. Este un detaliu care spune ceva despre personalitatea celui poreclit "Il Commendatore" și despre legătura sa directă cu activitatea de zi cu zi.
În prezent, biroul este folosit tot de un membru al dinastiei Ferrari, adică de Pierro Ferrari, fiul lui Enzo. Această continuitate oferă o perspectivă interesantă asupra felului în care Ferrari își păstrează legătura cu propriile origini.
Campusul Ferrari nu este un muzeu în aer liber. În spatele fațadelor se desfășoară o activitate industrială complexă, iar fiecare clădire are un rol precis în procesul prin care un automobil prinde viață. De la dezvoltarea tehnică și proiectare până la prelucrarea componentelor și asambarea finală, totul face parte dintr-un mecanism atent organizat.

Următoarea oprire ne-a apropiat de una dintre zonele în care această precizie devine palpabilă: atelierul mecanic.
INIMA MECANICĂ A UNUI FERRARI
Atelierul mecanic este una dintre cele mai importante clădiri din campus.
A fost înființat în 2002 și este opera artistului Marco Visconti, având o suprafață de aproximativ 50.000 de metri pătrați.Aici, artizanii Ferrari realizează și prelucrează componentele esențiale ale motorului. În această clădire, metalul capătă formele și toleranțele de care depinde funcționarea unui ansamblu mecanic proiectat pentru performanțe ridicate.
Chiulasele și alte componente importante sunt parte din acest proces, iar aluminiul ocupă un loc imporatnt datorită proprietăților sale. Materialul trebuie să răspundă unor cerințe stricte, pentru că, într-un automobil Ferrari, fiecare componentă are un rol în echilibrul dintre putere, greutate și fiabilitate.

Un detaliu interesant ține de proveniența pieselor. Chiulasele ajung aici din turnătorie, iar prelucrarea și verificarea lor fac parte dintr-un lanț de operațiuni în care precizia este esențială. În cazul arborelui cotit, însă, există o excepție: potrivit informațiilor primite în timpul vizitei, această componentă este realizată în afara fabricii de la Maranello.
Nimic nu este lăsat la voia întâmplării. Componentele sunt inspectate, iar procesul de fabricație urmărește standarde ridicate de calitate. Într-un motor de înaltă performanță, diferența nu este dată doar de puterea pe care o poate dezvoltat ansamblul, ci și de felul în care fiecare piesă își îndeplinește rolul, în mod repetat și în condiții solicitante.
Există și o atenție aparte acordată materialelor. Resturile de aluminiu rezultate în urma prelucrării nu sunt refolosite, pentru că nu mai îndeplinesc aceleași standarde ridicate, dar nu sunt nici aruncate. Ele sunt compactate și trimise către alte companii. Ferrari păstrează astfel controlul asupra calității materialului utilizat în propriile procese, în timp ce resturile rezultate din producție reintră într-un circuit industrial.

Atelierul mecanic oferă, în cele din urmă, o perspectivă diferită asupra mărcii. Dincolo de liniile elegante ale caroseriei și de sunetul care atrage privirile pe străzile din Maranello, un Ferrari începe cu o multitudine de componente realizate și verificate cu atenție.
Pentru a înțelege cum ajung toate acestea să formeze un automobil complet, următoarea oprire ne duce către una dintre cele mai importante etape ale procesului: asamblarea.
MĂIESTRIA ASAMBLĂRII MANUALE, LA FIECARE PAS
Dacă atelierul mecanic ne-a arătat cum sunt confecționate și cum prind contur componentele care stau la baza unui Ferrari, următoarea oprire ne duce mai aproape de momentul în care toate piesele încep să formeze un automobil. În e-Building, una dintre cele mai noi clădiri din campusul de la Maranello, producția se desfășoară într-un spațiu modern, organizat pentru a găzdui mai multe etape ale procesului industrial.
În contextul electrificării, te-ai aștepta ca litera "e" să vină de la electrificare, dar de fapt vine de la "evolution". Clădirea a fost realizată în 2024 și poartă semnătura arhitectului Mario Cucinella. Se întinde pe o suprafață de aproximativ 44.000 de metri pătrați, fiind una dintre cele mai mari din campus.

Este un exemplu al modului în care Ferrari își adaptează infrastructura la cerințele actuale. În interior, însă, tehnologia nu înseamnă că oamenii au fost înlocuiți de roboți. Dimpotrivă, una dintre cele mai interesante observații din timpul vizitei a fost rolul central pe care îl păstrează angajații în procesul de asamblare.
La parter, o parte dintre angajați lucrează la planșa de bord, în timp ce alții se ocupă de caroserii proaspăt ieșite din vopsitorie. Fiecare își cunoaște operațiunile, iar munca se desfășoară într-un ritm coordonat, în care precizia individuală contribuie la rezultatul final. Nu este o imagine a producției de masă în sensul clasic, ci mai degrabă a unei succesiuni de operațiuni specializate, în care atenția la detalii contează la fiecare pas.
Etajul superior este dedicat aproape în totalitate noului Luce. Componentele trenului de rulare sunt confecționate de la zero, in-house, pentru ca Ferrari să aibă controlul total. Aici este confecționată bateria, fiecare acumulator fiind compus din 15 module. După ce toate componentele sunt instalate în carcasă, fiecare baterie este testată.

Tot aici sunt realizate și motoarele electrice, rotoarele din carbon, și tot aici sunt testate pe bancul de probe.
În a doua secțiune a etajului superior sunt asamblate și alte platforme, alte trenuri de rulare. Adică motorul, transmisia, punțile, evacuarea, cardanul unor modele ca Amalfi și Testarossa.
Fiecare caroserie poartă semnătura artizanilor de la Carozzeria Scaglieti. Caroseria este suspendată și coborâtă atunci când este nevoie ca angajații să intervină asupra ei, apoi își continuă traseul către următoarele etape, inclusiv montarea roților. În total sunt 60 de stații în total, împărțite în 6 puncte de lucru.

Privită de aproape, această succesiune de operațiuni dezvăluie o coregrafie industrială în care fiecare mișcare are un scop precis. Nu există un moment spectaculos în care automobilul devine Ferrari, ci zeci de etape mici, care se adună într-un rezultat final care poartă cu mândrie emblema Căluțului Cabrat.
Așa cum spuneam, asamblarea unui Ferrari se realizează manual, astfel că singurii roboți pe care îi vezi sunt acei AGV care transportă piesele și macaralele care transportă mașinile de la o secție la alta și care le pot roti la 180 de grade. De asemenea, parbrizul este montat de roboți.
La ultimele stații, mașinile sunt verificate vizual, iar eventualele imperfecțiuni sunt corectate înainte de a ajunge la testare. Este etapa în care atenția la detalii devine la fel de importantă ca operațiunile mecanice de până atunci. În cazul unui model care poartă emblema Ferrari, finisajele nu sunt un simplu element estetic, ci o parte din experiența pe care marca promite să o ofere.
Ritmul de producție ajunge la circa 24 de mașini pe zi și vorbim despre modele ca Amalfi, Purosangue, Luce și 849 Testarossa.

La finalul turului prin clădirea e-Building rămâi cu o idee simplă: o mașină Ferrari nu este rezultatul unei singure tehnologii sau al unei singure operațiuni. Este rezultatul unei colaborări între inginerie, organizare și măiestria oamenilor care lucrează la fiecare automobil.
Iar înainte ca mașinile să ajungă pe șosea, există încă un detaliu esențial: fiecare trebuie să demonstreze că este pregătită să poarte numele Ferrari.FERRARI, DINCOLO DE FORMULA 1
Dacă până aici vizita la Maranello ne-a purtat prin spațiile în care iau naștere mașinile de stradă Ferrari, următoarea oprire ne apropie de o altă dimensiune a mărcii: motorsportul. Trecem pe lângă clădirea Scuderiei Ferrari, locul unde se pregătesc piloții, inclusiv Lewis Hamilton și Charles Leclerc, și unde sunt analizate cursele, înainte de a ajunge în universul Corse Clienti.
Aici, legătura dintre Ferrari și motorsport capătă o formă diferită, dincolo de campionatele în care echipa concurează sezon după sezon.

În zona dedicată programelor pentru clienți se află mașinile de competiție care, deși nu au fost concepute pentru utilizarea obișnuită pe drumurile publice, continuă să fie conduse pe circuit. Printre ele se numără modelele din programul XX, o familie de mașini construite în jurul performanței și al experienței de circuit. Ferrari FXX, bazat pe Enzo, 599 XX și versiunile FXX K fac parte din acest univers exclusivist.
Mașinile aparțin unor clienți aleși pe sprânceană, iar aspectul financiar nu este singurul criteriu luat în calcul. Chiar și așa, Ferrari păstrează un rol important în îngrijirea și pregătirea lor. Proprietarii pot să le conducă oricând doresc și pe orice circuit doresc, inclusiv pe legendarul circuit Fiorano. Ferrari se ocupă de transportul lor către destinația solicitată.
După fiecare sesiune de circuit, mașinile sunt aduse înapoi la Maranello, acolo unde sunt întreținute și păstrate în condiții care să le permită să fie pregătite pentru următoarea utilizare.

Este o perspectivă interesantă asupra relației dintre un producător de automobile și clienții săi. Achiziția unei asemenea mașini nu înseamnă doar accesul la un automobil extrem de performant, ci și intrarea într-un program în care experiența de circuit, asistența tehnică și întreținerea sunt parte din aceeași poveste.
Din păcate, în timpul vizitei am admirat aceste bijuterii de la distanță, iar motivele cred că sunt lesne de înțeles. Chiar și așa, simpla lor prezență spune multe despre locul pe care îl ocupă în universul Ferrari. Sunt mașini care duc mai departe ideea de performanță dincolo de competițiile oficiale și care le permit unor clienți să trăiască o experiență apropiată de cea a motorsportului profesionist.
MONOPOSTURI CARE AU SCRIS ISTORIE
Dacă automobilele din programul XX reprezintă o expresie extremă a performanței pentru clienți, zona F1 Clienti ne duce direct în istoria Formulei 1. Urcăm la etaj, unde sunt păstrate monoposturile Ferrari care au concurat de-a lungul anilor, alături de modelele 499 din Campionatul Mondial de Anduranță.
În fața monoposturilor roșii, istoria nu mai este doar o succesiune de rezultate și nume din arhive. Este prezentă în fiecare mașină, în soluțiile tehnice și în urmele unei epoci în care aceste monoposturi au fost construite pentru a concura la cel mai înalt nivel.

Cele mai valoroase monoposturi sunt cele pe care le-a pilotat Michael Schumacher, un nume sinonim cu Formula 1 și, mai ales, cu Ferrari. Germanul este privit ca un zeu la Maranello. Colecția include și monoposturi asociate cu nume precum Niki Lauda, Alain Prost și Jody Scheckter.
În acest spațiu de aflau circa 50 de monoposturi, o imagine impresionantă chiar și pentru un constructor cu o asemenea istorie în Formula 1.
Programul F1 Clienti le permite unor clienți selectați să achiziționeze monoposturi după încheierea perioadei lor de utilizare competițională. Acestea rămân, însă, strâns legate de constructor: sunt păstrate și întreținute la Maranello, iar atunci când proprietarii vor să le conducă, sunt însoțite de o echipă specializată care asigură asistența necesară. După fiecare utilizare, mașinile revin pentru verificări și lucrări de întreținere.

Există aici o particularitate care spune multe despre lumea Ferrari. Pentru un monopost de Formula 1, încheierea carierei oficiale nu înseamnă neaparat sfârșitul vieții pe circuit. Chiar dacă tehnologia sa aparține unei anumite perioare, monopostul poate continua să fie pilotat, iar proprietarul are ocazia să experimenteze o parte din ceea ce înseamnă pilotajul unui monopost care a scris istorie.
Pe măsură ce înaintăm printre monoposturi, dinspre circuitul Fiorano, aflat la câțiva zeci de metri, se aude sunetul altor modele Ferrari. Este un fundal aproape simbolic pentru această vizită: în timp ce unele dintre cele mai importante mașini din istoria mărcii sunt păstrate și îngrijite la câțiva pași distanță, altele continuă să ruleze pe circuit. Trecutul și prezentul coexistă în același loc, unite de aceeași emblemă.
MARANELLO, MAI MULT DECÂT UN PUNCT PE HARTĂ
La finalul vizitei, devine mai ușor de înțeles de ce Ferrari și Maranello sunt atât de greu de separat. Nu este vorba doar despre o fabrică în care sunt asamblate automobile exclusiviste și nici doar despre istoria unei echipe care a devenit un simbol al Formulei 1. Este un întreg univers în care fiecare componentă, fiecare om și fiecare clădire contribuie la aceeași poveste.

De la atelierele mecanice și liniile de asamblare până la monoposturile care au concurat în Formula 1, totul vorbește despre continuitate. Ferrari își construiește viitorul fără să se desprindă de trecut, iar mașinile care au scris istorie nu sunt tratate ca simple exponate, ci rămân parte dintr-o lume în care performanța trebuie trăită, nu doar admirată.
Când părăsești campusul și revii pe străzile din Maranello, sunetul unui motor care se aude în depărtare îți amintește că povestea nu se termină la porțile fabricii. În orașul acesta, Ferrari, nu este doar un nume scris pe o clădire sau pe capota unei mașini. Este o prezență cotidiană, o identitate și, mai presus de toate, o pasiune care continuă să se audă.





































Comentarii (0)