DrivetestNissan Juke

Motorizarea 1.6 DIG-T a fost dezvoltată de la zero de inginerii Renault-Nissan. Furnizează 190 CP la 5.600 rpm şi 240 Nm la 2.000 rpm şi este cuplată unei transmisii CVT cu şase trepte şi unui sistem de tracţiune integrală decuplabilă. Sistemul din urmă este deosebit de util, ajutând proprietarul să reducă consumul de carburant atunci când nu are nevoie de tracţiune integrală şi să iasă dintr-o situaţie dificilă când este cazul.

Performanţele transmisiei CVT nu sunt la fel de lăudabile, din păcate. Mai mult decât atât, aceasta este singura transmisie alături de care este oferit Juke cu tracţiune integrală, ceea ce poate fi o dezamăgire pentru mulţi. Schimbările de treaptă sunt line, dar motorul tinde să fie ţinut mai turat decât ar fi cazul. În plus, rularea în mediul urban cu treapta a şasea la 60 km/h este imposibilă, deoarece transmisia schimbă în ultima treaptă abia după ce trece un prag de viteză, fără să ia în considerare turaţia.

Reprizele sunt însă foarte bune, iar meritul îi aparţine în întregime motorului şi zvâcului dezvoltat de acesta. Fără acest motor, Juke ar fi fost cu 50% mai puţin distractiv dacă ar fi avut manuală şi cu 90% mai trist dacă avea CVT şi motorul 1.6 aspirat.

Atunci când vorbeşti de consum în cazul unui motor pe benzină de 190 de cai putere te gândeşti că stelele încep să pălească în comparaţie cu cifrele afişate de computerul de bord sau de cele afişate în cartea tehnică. Avantajele care nu duc, totuşi, la secarea rapidă a portofelului sunt, în acest caz, determinate de segmentul mic (şi implicit de masa proprie scăzută a modelului) şi de faptul că vorbim de un motor turbo de cilindree relativ redusă.

Consumul mediu declarat al acestei versiuni este de 7.6 litri la sută. În regim urban, vorbim de 10.2 litri la sută, în timp ce regimul extraurban aduce un consum de 6.0 litri la sută.

În cadrul testului nostru, am obţinut un consum urban situat între 9 şi 11.5 litri la sută, rulând într-un stil de condus economic, respectiv liniştit, cu instalaţia de climatizare folosită fie sporadic, fie în permanenţă. Consumul urban trece de 13 litri la sută dacă te grăbeşti.

Consumul extraurban este dureros, în special dacă eşti "grăbit". Trebuie să te străduieşti să obţii o valoare sub 10 litri la sută, iar graba îţi va seca rapid portofelul. Pe autostradă, aceeaşi situaţie, viteza îţi va creşte consumul, deşi Juke devine din ce în ce mai vesel pe măsură ce apeşi pedala.

Juke are nevoie de 8.4 secunde pentru a accelera de la 0 la 100 km/h. Dacă vi se pare mult pentru o subcompactă, vă dăm dreptate. Performanţele sunt penalizate de transmisia CVT, ai căror timpi de schimbare a treptelor sunt dezamăgitori atunci când ai nevoie de performanţă. Partea bună este că Juke recuperează la capitolul reprize. Sigur, vei sta cu pedala de acceleraţie la fund o vreme, transmisia se va gândi ce să facă, dar apoi te vei lovi cu capul de tetieră, maşina se va ”lăsa” pe roţile din spate şi va fugi ca şi cum ar fi fost trasă din tun. Până la 200 km/h.

Interiorul lui Nissan Juke este aproape la fel de interesant ca exteriorul. Lipsesc doar formele ciudat de curajoase, restul de elemente fiind la locul lor. Ergonomia comenzilor este bună, deşi am fi dorit un set de padele pe volan pentru controlul transmisiei. Ni s-a întâmplat de mai mult ori să apăsăm pe volan în dorinţa de a schimba treptele de viteză. N-a mers. Scaunele din faţă au un profil bun, iar pielea folosită pentru acestea este de calitate, la fel ca pielea utilizată pe volan. O bună parte din materialele plastice folosite la bord sunt de calitate, iar celelalte sunt elemente comune cu alte modele ale concernului, utilizate şi pe vehicule mai ieftine.

Bancheta din spate poate găzdui trei persoane la nevoie, dar un drum mai lung este mai comod cu doar patru persoane la bord. Linia plafonului poate deveni neplăcută pentru pasagerii din spate care au o înălţime mai mare de 1.80 metri. Dacă pregătiţi o vacanţă lungă cu Juke, să nu vă luaţi foarte multe bagaje, cu excepţia cazului în care aveţi la dispoziţie un portbagaj exterior adiţional. Chiar şi Mini Countryman are un portbagaj mai mare decât Juke, acesta fiind unul dintre aspectele mai puţin practice ale acestui model.

Comenzile sistemului de tracţiune integrală au fost amplasate lângă genunchiul stâng al soferului, de dragul de a nu strica bunătate de consolă centrală.

Exemplarul testat reprezintă versiunea de top a gamei Juke, având un preţ de pornire de 24.480 de euro cu TVA inclus. În ciuda preţului destul de mare pentru o subcompactă, modelul este cu 4.000 de euro mai ieftin decât un Mini Countryman cu un motor de putere comparabilă.

Oricât ar costa, Juke are acelaşi aspect exterior, ceea ce e bine, deoarece asta cumperi în situaţia de faţă. Clienţii de Juke vor să iasă în evidenţă, să fie diferiţi, să arate că nu coboară la nivelul sec al unui Duster sau al unui Yeti, de exemplu, fie ele cu toate dotările disponibile. Cu o investiţie mică, un exemplar Juke poate să iasă în evidenţă chiar şi într-o parcare plină de modele Juke de aceeaşi culoare, cei de la Nissan oferind diverse stickere care pot fi lipite pe maşină şi o paletă de culori generoasă.

Nissan Juke a obţinut cinci stele la testele EuroNCAP. Încă din dotarea standard, ai ABS şi EBD cu asistenţă la frânare, dar şi şase airbag-uri (faţă, laterale, cortină) care ajută pasagerii din faţă în caz de accident. Evident, Juke nu duce lipsă de sisteme de tip Isofix sau de închiderea centralizată cu telecomandă. Dacă doriţi să marşaţi pe mai multe sisteme care vă oferă siguranţă, nivelul de echipare superior testat de Automarket, Tekna, vă oferă faruri cu aprindere automată şi senzori de ploaie.

Versiunea 4x4 a lui Nissan Juke are capacităţi off-road limitate, modelul având o gardă la sol destul de mică pentru un model pretabil pentru acţiuni de acest gen, dar prea ridicată pentru o citadină. Prezenţa sistemului de tracţiune integrală decuplabilă permite obţinerea unui consum redus de carburant atunci când nu aveţi nevoie de acest sistem, respectiv evitarea împotmolirii în zăpadă sau noroi pe timpul iernii. Bineînţeles, Juke nu se compară cu fraţii săi mai mari în ceea ce priveşte abilităţile off-road, dar acesta se descurcă mult mai bine decât un model de oraş care are doar două roţi motrice.

Garda la sol ridicată îi conferă lui Juke abilităţi suplimentare pe drumuri proaste, iar suspensia ceva mai fermă îţi dă o senzaţie de semi-sportivitate. Să nu uităm totuşi că Juke este un crossover, iar crossoverele tind să nu fie sportive. Am apreciat însă posiblitatea de reglare a direcţiei şi răspunsul acesteia, cu toate că am fi vrut o ţinută de drum mai închegată pe viraje pentru a exploata la maxim capacităţile lui Juke. Cu modul 4x4 activat, comportamentul pe viraje este ceva mai bun, dar comportamentul suspensiei este departe de sportivitate şi de confort.

În ciuda formelor destul de ciudate pentru o maşină de oraş, suprafeţele vitrate ale lui Juke sunt îndeajuns de generoase pentru a-ţi oferi întregul spectru vizual de care ai nevoie la manevrele în spaţii strâmte. În special dacă luăm în discuţie şi poziţia foarte înaltă la volan. Designul nebun al modelului le-a permis oamenilor de creaţie de la Nissan să doteze Juke cu oglinzi mai mult decât suficiente, mărimea lor fiind demnă de un SUV mare. Asta fără să ştirbească din caracterul personal al modelului. Dacă adăugăm în ecuaţie şi faptul că versiunea testată avea la dispoziţie o cameră pentru marşarier, singura problemă rămâne zona din partea dreaptă a "feţei" maşinii, care îţi este uşor peste mână atunci când urci pentru prima dată în Juke.

În timp ce alţi producători integrează iPhone-uri sau iPad-uri, cei de la Nissan au preferat să aducă tehnologie din propria ogradă. Aşadar, au montat o unitate multimedia cu touchscreen şi au realizat un sistem de comandă special pentru climatizare şi dinamică. Deşi suspensia nu poate fi comandată de pe consola centrală, rigiditatea direcţiei şi răspunsul acceleraţiei pot fi schimbate "cu un singur click". În rest, găsim şi elemente preluate de la "maşinile normale", cum ar fi climatizare automată, cruise control, integrare Bluetooth cu comenzi pe volan şi altele. Am fi dorit ca Nissan să monteze senzori de parcare şi pentru bara faţă - dată fiind forma specială a capotei.

Probabil cea mai sensibilă zona de punctare în ceea ce-l priveşte pe Nissan Juke. Dacă ar fi să punctăm Juke după simpla logică a designului clasic, formele rubiconde şi curajoase ale crossoverului japonez nu ar avea nicio şansă în faţa ochilor unui conservator. Însă, dacă vom considera liniile atât de neobişnuite ale modelului Nissan ca pe unele care atrag privirile fără a fi deloc respingătoare, considerăm că designul îndrăzneţ al modelului japonez este o reuşită. Oricum, un lucru e cert: pe Juke nu-l poţi compara cu nimic altceva. E unic.