RCA pe persoană fizică – să fie aceasta soluţia pentru un trafic civilizat?

Am preluat astăzi o ştire de la colegii de la Capital, care se referea la intenţiile companiilor de top din domeniul asigurărilor, care doresc să facă lobby pentru a schimba modul cum se fac poliţele RCA. Dacă, în urmă cu câţiva ani le-a venit ideea introducerii clauzei bonus/malus, asiguratorii vor acum să taxeze fiecare şofer în parte. La nivel teoretic, dacă-ţi plăteşti singur poliţa RCA, vei conduce cu mult mai multă atenţie, deci vor fi mai puţine accidente pe şosea. Dar teoria nu se pupă aproape niciodată cu practica, urmând să ne ”trezim” cu o poliţă RCA obligatorie, eventual, pentru toţi cei care au permis de conducere, alături de o eventuală obligaţie de a se asigura pentru fiecare categorie de permis deţinută.

Practic, dacă se adevereşte intenţia asiguratorilor, nu vei mai face asigurare pentru o sigură maşină, ci vei face asigurare pentru orice vehicul pe care îţi permite permisul să-l conduci. Acest lucru ar putea fi avantajos pentru cei care au mai multe maşini pe care le conduc doar ei, pe când familiile care împart o maşină între doi sau trei membri ar putea suferi cel mai mult de pe urma noului proiect.

Însă, odată cu noul proiect, apar o grămadă de neclarităţi, pe care astăzi le avem rezolvate.

Nu pot să nu mă întreb ce se întâmplă cu şoferii care au permis pentru mai mult de 2 sau 3 categorii. Să zicem că ai permis pentru categoriile A, B, C, CE şi BE. Deci poţi conduce motociclete, autoturisme, autorisme cu remorci mai grele de 750 kg cu frână, autocamioane şi autocamioane cu remorcă. Bravo ţie! Dar cât ar trebui să plăteşti asigurarea RCA? Plăteşti mai puţin pentru că eşti profesionist, deci e mai puţin probabil să faci o greşeală şi să buşeşti maşina, sau plăteşti mai mult, pentru că poţi conduce o grămadă de vehicule, cu care poţi face pagube de miliarde de RON?

Ce se întâmplă dacă vorbim despre un automobil cumpărat în leasing, care aparţine unei companii? Compania nu mai trebuie să facă poliţă RCA, dar toţi şoferii săi trebuie să facă, deşi aveau nevoie până acum doar de un permis de conducere valabil pentru a folosi respectivul vehicul. Aşa sună logic, dar le aduci cheltuieli groaznice tuturor celor care îşi câştigă existenţa la volan, de la taximetrişti şi livratori de pizza, până la şoferul salvării de care speri să nu ai niciodată nevoie. În situaţia asta, ce se va întâmpla? Va deconta compania respectivă poliţa pe care o va folosi angajatul în scop de serviciu?

Cum afli în timp real dacă o maşină are sau nu poliţă RCA? În prezent, există aplicaţii pentru smartphone şi site-uri. În viitor, va fi aproape imposibil, pentru că vei avea nevoie de datele personale ale şoferului o conduce în momentul respectiv.
Oare noua politică va ajuta şoferii care conduc vehicule înmatriculate în Bulgaria? Greu de zis, căci acestea nu puteau fi asigurate din România în mod oficial (din câte ştiu eu). Dar dacă da, cât ar trebui să fie asigurarea pentru un asemenea vehicul?

Mai mult decât atât, cât ar trebui să coste o asigurare pentru un şofer începător, una pentru un pensionar şi alta pentru un şofer trecut de 35 de ani, căsătorit, cu doi copii acasă? Va mai schimba cilindreea vehiculului său cota de asigurare în vreun fel? Daca da, de ce?

Mă întreb dacă datele din sistemul bonus/malus vor fi folosite în vreun fel pentru noul sistem de asigurări. Teoretic, ar trebui să fie folositoare. Practic, suntem în România, iar lucrurile astea nu se gândesc până la capăt.

Pe forumuri, părerile sunt împărţite, ca de obicei. Unii spun că le este mai avantajos noul sistem, că au mai multe maşini, deşi nu ştiu cuantumul viitoarelor poliţe RCA (instinctul îmi spune să nu vă bucuraţi, că vor costa mai mult), în timp ce alţii se plâng de absurdul situaţiei în care eşti în dreapta, ai permis valabil, nu ai băut, şoferului i se face rău şi tu nu-l poţi conduce până la spital/acasă/etc pentru că nu ai poliţă RCA valabilă pe numele tău.

În unele state, asigurarea se face pentru vehiculul în sine, indiferent de cine îl conduce, pe când altele asigură vehiculul şi un conducător principal, eventualii şoferi ”de rezervă” urmând să fie posibili doar dacă proprietarul achită o asigurare cu o valoare mai mare.

Bulgarii ne arată cu degetul. Şi au de ce.

Bulgarii ne-au arătat din nou că se poate să-ţi revii din comunism mai bine decât a făcut-o România. Nu era destul că au staţiuni turistice mai accesibile decât ale noastre, mai mulţi kilometri de autostradă, un sistem de înmatriculare mai simplu şi mai accesibil şi numeroase facilităţi fiscale pentru companii. Nu. Acum ne arată degetul mijlociu la nivel înalt şi declarativ, din fericire, dând România drept exemplu negativ, după ce au reuşit să termine un al doilea pod peste Dunăre.

De ce ne arată bulgarii degetul şi de ce ne arată cu degetul? Pentru că merităm. Serios, merităm cu vârf şi îndesat. În momentul în care suntem atât de încapabili să primim fonduri europene NERAMBURSABILE ca să ne construim chestii prin ţară, fie ele spitale, drumuri sau şcoli, merităm să râdă tot mapamondul de noi. Mai ceva ca-n bancurile cu copiii din Africa, pe care îi poţi ajuta cu o poză cu tine. Nu vor scăpa de foamete, dar măcar vor râde.

Ei bine, bulgarii au construit la Vidin un spital din fonduri europene, ca să completeze mai bine noul pod peste Dunăre. Ce au greşit bulgarii? Şi aici e simplu: au trecut 7 ani din momentul în care a fost semnat contractul până când au început lucrările efective. Apoi, au avut 3 întârzieri ale termenului de finalizare, termenul iniţial fiind 2010. Dar, chiar şi cu aceste greşeli, bulgarii tot au mai mulţi kilometri de autostradă decât avem noi şi absorb mai bine fondurile europene, pentru că politicienii lor par să fie mai interesaţi de acest subiect decât ai noştri.