Sebastian Toma

Poliţiştii au scos capul din pământ şi au venit cu o propunere logică: dacă eşti la volanul unei maşini înscrise în alt stat, pe numele altei persoane, mai poţi circula în România încă 30 de zile. Pentru moment, este doar o propunere şi nu este clar dacă va fi sau nu aprobată şi transformată în proiect de Ordonanţă de Urgenţă.

Automat, ne-am trezit cu un val de comentarii scrise de cetăţeni care simt că drepturile lor sunt încălcate. Pentru ei, este necesară o scurtă clarificare: nu, nu este dreptul tău să circuli cu o maşină înmatriculată pe numele unui străin, la luni şi ani după ce ai cumpărat-o din străinătate, doar ca să fentezi taxa din România.

De ce nu este normal şi de ce s-a ajuns aici? Foarte simplu. Cele aproape 200.000 de maşini înmatriculate în străinătate care se perindă pe drumurile din România au provocat, de-a lungul timpului, pagube însemnate societăţilor de asigurări şi cetăţenilor cinstiţi. Vedeţi voi, când eşti la volanul unei maşini ale căror numere nu indică identitatea ta şi nu le pot transmite instant poliţiştilor adresa şoferului, eşti tentat să faci fel şi fel de măgării, pentru că nu poţi fi prins la fel de uşor.

Tocmai de aceea, unii concetăţeni absolut corecţi au decis că ar fi o idee bună să alimenteze şi să fugă fără să plătească de la benzinărie, să circule fără rovinietă, să fure şi apoi să fugă cu maşina şi tot aşa. De ce? Pentru că poliţiştii nu aveau cum să-i identifice.

Din cauza lor, suferă şi cetăţenii nevinovaţi, care s-au trezit păgubiţi de aceştia într-un fel sau altul, dar şi cetăţenii nevinovaţi care se aflau într-o oarecare zonă gri, să-i spunem. Mă refer aici la cei care aveau maşina înmatriculată în străinătate pe numele unui terţ, dar plăteau asigurarea şi impozitul în fiecare an şi făceau şi înspecţia tehnică periodică. Ca o paranteză, da, se poate să faci inspecţia tehnică periodică pentru un vehicul înmatriculat în alt stat la un sediu RAR, dar aceasta este valabilă doar în ţara noastră.

Aşadar, dacă eşti un cetăţean cinstit, care plăteşte asigurarea maşinii înmatriculată în alt stat, circulă respectând normele legale din România şi respectând ceilalţi şoferi, poţi să le mulţumeşti ”smecherilor” de doi bani care au făcut infracţiuni la volanul maşinilor înmatriculate în străinătate. Din cauza acestor specimene, toţi românii care vor veni în vacanţă în ţară după multe luni de trudă în străinătate vor fi controlaţi la sânge de poliţişti, pentru a se asigura că nu fac parte din categoria mai sus menţionată.

Că ne place sau nu, soluţia propusă de poliţişti este un pas spre normalitate, pentru că nu este acceptabil să circuli ani la rând cu actele ”în aer” sau într-o zonă gri, unde ai nevoie de o mână de hârtii legalizate la notar pentru a dovedi că o maşină este a ta şi că nu ai furat-o de la un bulgar/italian/spaniol/neamţ/etc.

Cât despre timbrul de mediu, dacă aveţi de făcut o tranzacţie care vă avantajează în formula taxei auto 2012 (aplicată până la intrarea în vigoare a noului timbru de mediu), mai aveţi până pe 14 martie să acţionaţi. Însă, este foarte important să vă gândiţi dacă maşina respectivă merită efortul.

Ieri a fost votat proiectul de lege care priveşte noul timbru de mediu. Într-un stat civilizat, adică diferit de România, ar fi putut să fie un motiv de bucurie. Teoretic, maşinile poluante ar fi fost trimise uşor, uşor, la casat, iar toată lumea şi-ar fi cumpărat maşini noi şi ecologice, cine ştie, poate chiar şi maşini electrice! Fantezia merge atât de departe încât există o primă de la stat de 12.000 RON pentru achiziţia unei maşini 100% electrice. Ca idee, o maşină electrică te costă aproape 40.000 de euro, deci prima respectivă nu prea înseamnă mare lucru.  Între timp, hibrizii nu beneficiază de nicio primă, deşi sunt modele care costă mai puţin de 20.000 euro.  Mai mult decât atât, Opel Ampera, spre exemplu, nu este considerată maşină electrică de RAR, deoarece are şi un motor cu ardere internă, cu toate că acesta nu angrenează roţile în mod direct. În tot acest timp, Guvernul se plânge că nu strânge suficienţi bani la buget, dar poate să acorde 2.500 de euro primă pentru un vehicul de 40.000 de euro, de parcă ar fi necesară acea primă pentru a stimula achiziţia respectivului vehicul.

Dacă ne uităm doar la acest aspect, proiectul sună chiar mişto. Ei bine, hai să vă spun cine pierde în cazul noului timbru de mediu.

-Piaţa auto ar putea să îngheţe, cel puţin la nivel oficial, deoarece clienţii de maşini noi din perioada de boom (2005-2008) nu vor vrea să-şi vândă maşinile pentru că vor pierde foarte mulţi bani la revânzare din cauza timbrului de mediu, pe care îl va achita cumpărătorul, dar trebuie să fii nebun să-i dai statului român câteva mii de euro ca să înmatriculezi o maşină care valorează între cinci şi 15 mii de euro (aş merge mai departe şi cu maşinile de peste 20.0000 euro, sunt sigur că se aplică şi acolo filozofia). Cine pierde? România, dealerii şi importatorii, românii, băncile care ar fi acordat credite pentru noile maşini.

- Tranzacţiile cu autovehicule rulate ar putea trece într-o zonă gri spre neagră, în care acestea nu ar mai fi oficializate până la capăt pentru a evita plata taxelor. Asta înseamnă succes pentru cei care fac înmatriculări în Bulgaria, pentru bulgarii care intermediază toată treaba şi pentru notari, indiferent dacă respectivele tranzacţii implică sau nu înmatricularea în Bulgaria. Cine pierde? Cetăţenii cinstiţi şi statul, care ar fi plătit/încasat taxe pentru vehiculele înmatriculate legal în România.

- Creşterea tranzacţiilor cu automobile Non-Euro, Euro 1 şi Euro 2. Aşadar, electoratul care apreciază micii şi berile gratis oferite în pieţele publice odată la 4/5 ani nu va suferi prea mult de pe urma noii taxe. Din contră, sunt chiar favorizaţi. Orice maşină mai veche de 14 ani este favorizată de noul timbru de mediu. Dacă simţiţi că nu vă încadraţi în categoria ”fan pomeni electorale”, nu vă simţiţi jigniţi, căci am generalizat categoria pentru a sublinia până unde merge partea cu ”socialismul” din guvernarea actuală.  Cine pierde? Oricine vrea să tranzacţioneze o maşină mai nouă de 10 ani, respectiv o maşină cu motor Euro 3/Euro 4 şi chiar cei care vor să cumpere o maşină nouă cu motor Euro 5!

- Noul timbru de mediu pavează drumul pentru utilizarea prelungită a vehiculelor cu motoare Euro 3 şi Euro 4, pe care guvernul le vede ca fiind ultra-mega-poluatoare. Cei care le deţin le vor folosi mai multă vreme, ca apoi să le caseze şi să-şi cumpere automobile noi. Însă, ar putea trece ani buni până când se va întâmpla asta. Sau, ar putea să le vândă atunci când valoarea lor va atinge un punct rezonabil pentru ei şi timbrul de mediu va avea o reducere suficient de mare (corelată cu vechimea). În cazul vechimii, înseamnă că vor fi reduceri impresionante ale timbrului de mediu pentru maşinile cumpărate în 2005 abia în anul 2020, dacă se va păstra actuala formulă a timbrului de mediu.  Cine pierde? România, dealerii şi importatorii, românii, băncile care ar fi acordat credite pentru noile maşini.

- În loc să iasă de pe şosele autovehiculele cu motoare cu normă de poluare Euro 2 sau mai slabă, acestea vor fi folosite în continuare, pentru că sunt ieftin de reparat şi întreţinut, piesele sunt încă accesibile şi disponibile pe pretutindeni, iar acestea încă au o valoare agreabilă la revânzare. Mai mult decât atât, multe modele au devenit accesibile graţie vechii taxe, care le penaliza sever! Cine pierde? Cei care au vândut deja o maşină Euro 2, Euro 1 şi Non-Euro la un preţ derizoriu pentru a favoriza vânzarea; cei care respiră noxele generate de aceste automobile; service-urile, pentru că multe modele din această categorie sunt reparate fie în regie proprie, fie de service-uri care ocolesc normele fiscale din România.

Exemple sunt multe, dar povestea pe scurt este că pierdem cu toţii de pe urma noului timbru de mediu. De ce? Vor fi mai puţine tranzacţii cu automobile rulate, mai puţine maşini noi vândute (nu de alta, dar nu scoate nimeni bani din piatră seacă doar fiindcă Guvernul îl împiedică să-şi cumpere o maşină rulată pe care şi-o permite), mai puţine taxe aduse la buget şi tot aşa.

Ce vroia Guvernul să obţină? Venituri suplimentare de 100.000 RON la Fondul de Mediu, care ar fi fost realizate DACĂ românii şi-ar fi păstrat obiceiurile de cumpărare.  Ceea ce nu o să se întâmple, pentru că nimeni nu şi-ar permite timbrul în cazul vehiculelor Euro 3 şi Euro 4,  la care aceasta a ajuns la valori de mii de euro, plecând de la câteva sute de euro în 2012.

În mod tradiţional şi românesc, soluţii existau, dar acestea au fost evitate din motivul clasic – erau prea logice, iar logica nu se pupă cu guvernanţii şi cu legile româneşti.  Românii (şi orice alt popor din lume, probabil) vor cumpăra întotdeauna cea mai nouă şi cea mai bună maşină pe care şi-o permit. Nu poţi să-i obligi printr-o lege să cumpere o maşină nouă. Însă, acea lege îi poate face să nu mai cumpere nimic, sau să cumpere maşina care va fi taxată cel mai puţin. Care va fi, evident, ceva cu 14 ani vechime şi motor Euro 2.

Până la urmă, cine beneficiază de pe urma noului timbru de mediu? Statul sigur nu ia mare lucru, iar cetăţenii nu par să fie favorizaţi..

Bulgarii ne-au arătat din nou că se poate să-ţi revii din comunism mai bine decât a făcut-o România. Nu era destul că au staţiuni turistice mai accesibile decât ale noastre, mai mulţi kilometri de autostradă, un sistem de înmatriculare mai simplu şi mai accesibil şi numeroase facilităţi fiscale pentru companii. Nu. Acum ne arată degetul mijlociu la nivel înalt şi declarativ, din fericire, dând România drept exemplu negativ, după ce au reuşit să termine un al doilea pod peste Dunăre.

De ce ne arată bulgarii degetul şi de ce ne arată cu degetul? Pentru că merităm. Serios, merităm cu vârf şi îndesat. În momentul în care suntem atât de încapabili să primim fonduri europene NERAMBURSABILE ca să ne construim chestii prin ţară, fie ele spitale, drumuri sau şcoli, merităm să râdă tot mapamondul de noi. Mai ceva ca-n bancurile cu copiii din Africa, pe care îi poţi ajuta cu o poză cu tine. Nu vor scăpa de foamete, dar măcar vor râde.

Ei bine, bulgarii au construit la Vidin un spital din fonduri europene, ca să completeze mai bine noul pod peste Dunăre. Ce au greşit bulgarii? Şi aici e simplu: au trecut 7 ani din momentul în care a fost semnat contractul până când au început lucrările efective. Apoi, au avut 3 întârzieri ale termenului de finalizare, termenul iniţial fiind 2010. Dar, chiar şi cu aceste greşeli, bulgarii tot au mai mulţi kilometri de autostradă decât avem noi şi absorb mai bine fondurile europene, pentru că politicienii lor par să fie mai interesaţi de acest subiect decât ai noştri.