Morocco
Traficul din Maroc e o mare nebunie. Nu am mai iesit atat de mult in afara tarilor civilizate, cea mai “controversata” iesire din tara fiind chiar la vecinii bulgari pana acum, insa ce se intampla in Maroc este pe jumatate amuzant si pe jumatate trist. Pai sa vedem…
Renault a invitat Automarket la primul test mondial cu Renault Koleos. Am vazut totul ca pe o mare provocare si ca pe o prima calatorie in afara Europei. Provocare s-a numit si faptul ca bagajele mele au fost ratacite la primele ore ale diminetii de catre Air France (hai noroc, sa traiti daca cititi aceste randuri), care m-au anuntat senini pe la Paris ca geanta mea nu se mai afla in raza vizuala a lor si ca e undeva pe orbita. Am fost nevoit sa incropesc o calatorie in stil amerindian, dar pentru ca vorbim de Africa nu mi-a fost greu sa ma descurc.
Revin la traficul marocan. Sosele mai mult decat acceptabile, pe alocuri peste ce avem noi. Multe Loganuri, rezultatul direct al faptului ca una dintre uzinele Renault produce la greu in zona. Putine indicatoare, intersectii haotice in care troneaza regula claxonului. Noi eram cu SUV-uri (am testat noul Koleos), deci aveam un fel de avantaj in fata celor cu patru roti, doua roti sau, mai rau, cu patru picioare (adica pe magar). “Un fel de avantaj” inseamna ca puteam sa trecem intersectia fara probleme, pentru ca majoritatea celorlalti se opreau.
In briefingul celor de la Renault au fost invatati trei reguli: claxonati cat mai mult, dati prioritate indiferent de situatie pentru a evita incidentele si evitati animalele si cuplurile om-animal.
Depasirile marocane seamana pe alocuri cu depasirile din Formula 1. Dublate, triplate, cu trei masini aflate in paralel si uneori cu o alta masina stand la aspiratie in spatele celor doua care depaseau. Mai mult, cu cate o masina venind din contrasens care era nevoita sa opreasca pe margine ca sa isi faca celelalte felul.
Luminile de semnalizare stanga/dreapta nu functioneaza in Maroc. Nu au nicio logica, banuiesc ca oamenii aia nici nu stiu ca le au. Dreapta se face tragand de volan, stanga la fel. Iesirea de pe un drum secundar se face simplu, in ritmul in care rulezi pe acesta, fara sa te gandesti prea mult ca din stanga sau dreapta vin altii.
Exista limite de viteza. Teoretic.
Exista copii care stau la marginea soselei, salutandu-te amar. Te inmoi si le dai o sticla cu apa pentru care iti multumesc minute in sir.
Cam asta e Marocul vazut in doua zile. In rest, piatra, munti rosii si unele zone in care ai impresia ca ai aselenizat si te limbi pe urmele lui Armstrong. Si, desi atunci cand am ajuns din nou in Paris respiram din nou aer civilizat si pe placul meu, imi lipsesc imaginile aproape fantastice ale vailor seci din jurul orasului Fez.
June 5th, 2008 la 6:45 am
Celor de la Air France mai nou li se spune AIR CHANCE tocmai datorita ratei de 1/4 pentru pierderea bagajelor… e un fel de ruleta ruseasca….
June 5th, 2008 la 7:57 am
…si cand te gandesti ca nemtii si francezii care veneau dupa revolutie pe-aici ne vedeau aproximativ la fel…ma rog, unii ne “vad” si azi ca acum 15-20 de ani…