Vântul schimbării la Ferrari

“Suntem mândri să primim în echipa noastră un alt pilot învingător care şi-a demonstrat talentul incredibil prin câştigarea a două titluri mondiale până în acest moment”, spunea Stefano Domenicali în 30 septembrie 2009, atunci când Fernando Alonso semna un contract cu Ferrari.
Cinci ani mai târziu, Alonso are tot două titluri mondiale în palmares, iar visul de a emula performanţele lui Michael Schumacher s-a năruit atât din cauza dominaţiei autoritare ale celor de la Red Bull Racing, cât şi a propriilor greşeli ale echipei.
Prin urmare, nu este tocmai o surpriză că Alonso da semne vizibile că s-a săturat să aştepte un sezon în care să poată deveni campion mondial. Uneori, este mai bine să accepţi un eşec usturător decât să continui să faci aceeaşi greşeală la nesfârşit cu speranţa că, la un moment dat, vei trage lozul câştigător.
Iar plecarea spaniolului nu ar fi decât ultima dintr-un lung şir care a început cu şeful Stefano Domenicali, a continuat cu directorul departamentului de motoare Luca Marmorini şi s-a încheiat, pentru moment, cu preşedintele Luca di Montezemolo.
Mattiacci promite de mai mult timp schimbări radicale în cadrul echipei, însă până în prezent nu este clar care ar urma să fie acestea. James Allison pare să rămână principalul responsabil cu dezvoltarea monopostului, însă Pat Fry pare trecut pe linie moartă, iar în rest am asistat la o serie de promovări interne ale unor italieni în funcţii cheie.
Puţini ştiu că planurile lui Domenicali erau cu totul altele. Italianul era la un moment dat în negocieri avansate pentru recrutarea lui Andy Cowell, directorul executiv al diviziei de motoare a celor de la Mercedes, dar şi cu alţi doi ingineri de top de la rivali. În schimb, Montezemolo i-a cerut să-l concedieze pe Marmorini, iar Domenicali a preferat să-şi dea demisia.
Cu Andy Cowell şi alţi doi ingineri de top de la rivali, perspectivele de viitor ale Scuderiei ar fi putut arăta altfel. Aşa, Ferrari rămâne o echipă cu mulţi şefi italieni şi riscă să-l piardă şi pe Alonso. Nu va fi greu să găsească un înlocuitor, mai ales că inclusiv Vettel ar putea fi o soluţie, însă personal mi-ar plăcea ca un anume Nico să primească în sfârşit oportunitatea de a-şi demomnstra talentul la o echipă de top. Da, acel Nico Hulkenberg.

“Suntem mândri să primim în echipa noastră un alt pilot învingător care şi-a demonstrat talentul incredibil prin câştigarea a două titluri mondiale până în acest moment”, spunea Stefano Domenicali în 30 septembrie 2009, atunci când Fernando Alonso semna un contract cu Ferrari.

Cinci ani mai târziu, Alonso are tot două titluri mondiale în palmares, iar visul de a emula performanţele lui Michael Schumacher s-a năruit atât din cauza dominaţiei autoritare ale celor de la Red Bull Racing, cât şi a propriilor greşeli ale echipei.

Prin urmare, nu este tocmai o surpriză că Alonso da semne vizibile că s-a săturat să aştepte un sezon în care să poată deveni campion mondial. Uneori, este mai bine să accepţi un eşec usturător decât să continui să faci aceeaşi greşeală la nesfârşit cu speranţa că, la un moment dat, vei trage lozul câştigător.

Iar plecarea spaniolului nu ar fi decât ultima dintr-un lung şir care a început cu şeful Stefano Domenicali, a continuat cu directorul departamentului de motoare Luca Marmorini şi s-a încheiat, pentru moment, cu preşedintele Luca di Montezemolo.

Mattiacci promite de mai mult timp schimbări radicale în cadrul echipei, însă până în prezent nu este clar care ar urma să fie acestea. James Allison pare să rămână principalul responsabil cu dezvoltarea monopostului, însă Pat Fry pare trecut pe linie moartă, iar în rest am asistat la o serie de promovări interne ale unor italieni în funcţii cheie.

Puţini ştiu că planurile lui Domenicali erau cu totul altele. Italianul era la un moment dat în negocieri avansate pentru recrutarea lui Andy Cowell, directorul executiv al diviziei de motoare a celor de la Mercedes, dar şi cu alţi doi ingineri de top de la rivali. În schimb, Montezemolo i-a cerut să-l concedieze pe Marmorini, iar Domenicali a preferat să-şi dea demisia.

Cu Andy Cowell şi alţi doi ingineri de top de la rivali, perspectivele de viitor ale Scuderiei ar fi putut arăta altfel. Aşa, Ferrari rămâne o echipă cu mulţi şefi italieni şi riscă să-l piardă şi pe Alonso. Nu va fi greu să găsească un înlocuitor, mai ales că inclusiv Vettel ar putea fi o soluţie, însă personal mi-ar plăcea ca un anume Nico să primească în sfârşit oportunitatea de a-şi demomnstra talentul la o echipă de top. Da, acel Nico Hulkenberg.

10 comentarii la “Vântul schimbării la Ferrari”

  1. ciurik spune

    Si eu tot pe Nico Hulkenberg mi-as dori sa-l vad la o echipa de top, desi acum, cu Force India nu face o diferenta prea mare fata de coechipier, cum facea sezoanele trecute.

  2. ion spune

    “Nu va fi greu sa gaseasca inlocuitor…”? esti sigur Daniele ca un Nico o sa traga dupa el Ferrari asa cum a facuto Alonso ani la rand… care a ascuns forma slaba a celor de la Ferrari… Eu cred ca abia acum devine vizibil ca Ferrari fara Alonso sunt pe nicaieri si o sa se zbata in mediocricitate daca pleaca. Uitate la rezultatele coechipierilor lui Alonoso din ultimi ani… ala e nivelul real masinii Ferrari… si ce coechipieri…

    PS: oriunde ar pleca Alonso la anul, echipa respectiva o sa se bata pentru titlu pana in ultima etapa.

    uite un articol mai elocvent chiar de la BBC:
    http://www.bbc.com/sport/0/formula1/29166717

  3. FanF1 spune

    De ce nu si Bottas? Dar deh!, fiecare cu parerea lui. Daniel Popescu, ai pus un titlu interpretabil si asta datorita termenului “vantul”. Intrebarea mea e: asta ai urmarit sau s-a intamplat sa fie? :) )

  4. Sheitan spune

    Din pacate Ferrari a fost si sincer nu cred ca o sa mai fie….. sa renunti la cel care a tras din greu ca echipa sa aiba niste rezultate peste capacitatile masinii ii deja prostie, prostie crunta! Nu renunta la Raikonen care tot sezonul a fost zero da renunta la Alonso care a tras din greu….. sa ma scuzati dar asta nu ii inteligenta……. In conditiile astea sa nu ne miram daca nu se retrage si Santander, daca nu se retrage cu totul!

  5. ZZZ spune

    Niciun pilot nu trage o echipă după el..E mai degrabă invers ..După părerea mea Ricciardo și Bottas sunt revelațiile acestui sezon de F 1

  6. Daniel Popescu spune

    @ion: Ma refeream la faptul ca o echipa de talia Ferrari poate gasi oricand un pilot pentru 2015. Nu era o referire la abilitatile pilotului respectiv comparativ cu cele ale lui Alonso.

  7. Daniel Popescu spune

    @FanF1: Bottas si-a prelungit deja contractul cu Williams pentru 2015.

  8. diesel spune

    Cred ca ar fi vrut sa vada o masina facuta de Allison, vrea sa castige cu Ferrari dar undeva niste lucruri se precipita in sanul echipei asa ca Alonso va lua in calcul plecarea chiar din 2015.Unde? Are 3 variante, inclusiv Mercedes. Lauda spunea de curand ca si-l doreste. Ramane de vazut cum vor evolua lucrurile acolo, in lupta de la varf.

  9. FanF1 spune

    Dar nu m-ai lamurit cu “vantul”: daca e la propiu ok, daca e la figurat cine a tras vantul? :) )

  10. Tataia spune

    “Vantul” asta al schimbarii e mai degraba furtuna. Ca si la fotbal, cand echipa nu castiga schimbi antrenorul. Dar, la Ferrari mi se pare o schimbare de optica, de abordare. Ma refer la faptul ca pun corporatisti veniti dintr-un mediu in care eficienta banilor cheltuiti si primiti e maxima si pun italieni in toate posturile cheie. Daca asta se intampla la o firma oarecare de pe mapamond, impresia lasata e cea de “do or die”. (Daca nu acum, cu toate schimbarile pe care le facem, atunci vindem sau desfiintam). Oricum mi se pare ca “la belle epoque” pentru Ferrari s-a terminat odata cu plecarea lui Monte. Urmeaza, asa cum spuneam, “DO or DIE”!
    Cat despre Alonso, cred ca s-a straduit tare de tot pentru un titlu, dar va pleca pentru ca noua politica a Ferrari, dupa parerea mea, nu e pentru el.