Un sezon cu monoposturi “urâte”

Lansarea noilor monoposturi de Formula 1 pentru sezonul 2014 a fost cel mai aşteptat eveniment al începutului de an dacă luăm în calcul numeroasele schimbări de regulament tehnic.
Acum, când avem în faţă opt dintre monoposturile acestui sezon, întreaga atenţie s-a mutat brusc de la sunetul pe care îl vor avea motoarele turbo V6 de 1.6 litri la… aspectul fizic al maşinilor. Şi asta pentru că inginerii au fost nevoiţi să gândească soluţii noi pentru nasurile monoposturilor pentru a putea respecta noul regulament tehnic şi pentru a trece testele de siguranţă impuse de FIA.
Evident, inginerii nu s-au gândit decât la soluţii cât mai eficiente din punct de vedere tehnic şi au neglijat complet estetica, astfel că ne-am trezit cu monoposturi caracterizate pe scurt ca fiind “urâte”.
Despre lansările monoposturilor şi aspectul lor (in)estetic voi avea oportunitatea să discut împreună cu Florin Ion la DigiSport 1, în cadrul emisiunii “Grila de start” de miercuri, 29 ianuarie, de la ora 16:30.
PS: Peste două luni, nimeni nu va mai vorbi despre estetica monoposturilor, ci doar despre performanţele de pe circuitul de la Melbourne. Ceea ce, să fim serioşi, nu e deloc rău.

Lansarea noilor monoposturi de Formula 1 pentru sezonul 2014 a fost cel mai aşteptat eveniment al începutului de an dacă luăm în calcul numeroasele schimbări de regulament tehnic.

Acum, când avem în faţă opt dintre monoposturile acestui sezon, întreaga atenţie s-a mutat brusc de la sunetul pe care îl vor avea motoarele turbo V6 de 1.6 litri la… aspectul fizic al maşinilor. Şi asta pentru că inginerii au fost nevoiţi să gândească soluţii noi pentru nasurile monoposturilor pentru a putea respecta noul regulament tehnic şi pentru a trece testele de siguranţă impuse de FIA.

Evident, inginerii nu s-au gândit decât la soluţii cât mai eficiente din punct de vedere tehnic şi au neglijat complet estetica, astfel că ne-am trezit cu monoposturi caracterizate pe scurt ca fiind “urâte”.

Despre lansările monoposturilor şi aspectul lor (in)estetic voi avea oportunitatea să discut împreună cu Florin Ion la DigiSport 1, în cadrul emisiunii “Grila de start” de miercuri, 29 ianuarie, de la ora 16:30.

PS: Peste două luni, nimeni nu va mai vorbi despre estetica monoposturilor, ci doar despre performanţele de pe circuitul de la Melbourne. Ceea ce, să fim serioşi, nu e deloc rău.

Fantezii cu Dacia în Formula 1

La sfârşitul anului trecut, FIA a a iniţiat un proces de selecţie pentru încă o echipă pentru Formula 1, pentru ca numărul acestora să ajungă la 12, decizie care cel puţin teoretic este justificată de falimentul înregistrat de HRT la sfârşitul sezonului 2012.
La fel ca şi precedentul proces de selecţie iniţiat pentru sezonul 2010, noua ofertă a forului mondial este lovită de numeroase controverse şi speculaţii, în contextul în care forul mondial urmează să anunţe abia în 28 februarie dacă există măcar o echipă capabilă să candideze cu succes pentru acest loc.
Brusc, la sfârşitul săptămânii trecute, presa internaţională de motorsport a relatat interesul manifestat de trei echipe pentru locul pe grila de start alocat de FIA pentru sezonul 2015 al Formulei 1.
Printre ele se numără şi proiectul lui Colin Kolles, un german de origine româna care a fost şef la actuala echipă Force India în perioada 2005-2008, dar şi la HRT în 2010-2011. Cele mai multe publicaţii internaţionale s-au limitat să anunţe interesul lui Kolles, fără să intre în amănunte despre proiect. Surpriza a venit din partea lui Adam Cooper, unul dintre jurnaliştii veterani ai sporturilor cu motor, prezent în paddock la toate cursele de Formula 1 începând din 1988.
Acesta a oferit ca informaţie suplimentară că echipa lui Kolles va avea de fapt finanţare din partea unor companii de stat din România, iar în ultimul paragraf al articolului său precizează că “merită să speculăm că una dintre părţile implicate în proiect ar putea fi constructorul Dacia deţinut de Renault, al cărui nume ar putea fi folosit pentru a brandui motorul Renault F1″.
Cel mai probabil, Adam Cooper nu a făcut altceva decât să se documenteze despre constructorii auto prezenţi în România şi a menţionat numele Dacia în articol datorită faptului că este în proprietatea Renault, care furnizează motoare în Formula 1.
Ce s-a întâmplat însă mai departe depăşeşte limitele normalului. Numeroase publicaţii, inclusiv din România, au speculat la rândul lor informaţia şi, în goană după afişări, au prezentat-o ca fiind… 100% sigură. Cel mai bun exemplu autohton este ProSport, care a titrat “România ar putea fi reprezentată în Formula 1! Echipa se va numi Dacia şi va folosi motoare Renault”. Informaţia a ajuns rapid şi la controversata agenţie de presă GMM, ale cărei ştiri sunt preluate de câteva duzine de site-uri de Formula 1.
Evident, câteva zile mai târziu, un site olandez a publicat o dezminţire oficială din partea unui purtător de cuvânt al Dacia, care a declarat stupefiat că “nu ştim nimic despre aceste zvonuri. Nu a existat nicio menţiune a unui interes”.
Automarket a evitat să intre în acest joc inutil. Da, aţi putut citi pe site inclusiv informaţiile publicate de Adam Cooper, adică cele referitoare la implicarea unor companii de stat din România, dar nu am făcut nicio menţiune despre Dacia pentru că logica spune că nu are niciun sens.
Formula 1 este un sport extrem de scump. Echipe precum Caterham şi Marussia concurează de patru ani în Formula 1 fără să câştige puncte, iar pentru asta alocă bugete estimate la 40-50 de milioane de euro pe an. Cu aproximativ 100 de milioane de euro pe an poţi spera să ai o echipă de nivelul celor de la Williams, Force India sau Sauber, în timp ce Red Bull, Ferrari, McLaren şi Mercedes alocă peste 200 de milioane de euro anual pentru a fi în lupta pentru victorii. Cine crede că Dacia ar putea investi o asemenea sumă în Formula 1 este naiv.
În al doilea rând, pentru constructorii auto a devenit mult mai profitabil să fie simpli furnizori de motoare. Ferrari şi Mercedes sunt singurii constructori cu propriile echipe, în timp ce Renault a adoptat o tactică mult mai logică din punct de vedere financiar: produce motoare, le vinde la un preţ mai mare decât costurile de producţie şi face profit indiferent de performanţele echipelor cu care colaborează. Francezii nu au absolut niciun motiv să schimbe această tactică, mai ales că profită din plin de dominaţia unuia dintre clienţii săi, Red Bull Racing.
În plus, pentru ca Dacia să-şi facă echipă ar avea nevoie de o fabrică specială care ar necesita investiţii de zeci de milioane de euro şi de câteva sute de angajaţi, printre care să se numere şi numeroşi oameni tehnici din lumea Formulei 1. Toate astea înainte de sezonul 2015 şi fără să luăm în calcul bugetul anual de câteva zeci de milioane de euro pentru a lupta de la egal la egal cu… Caterham şi Marussia.
Prin urmare, înainte să ne entuziasmăm inutil la alăturarea cuvintelor Dacia şi Formula 1 în aceeaşi propoziţie, ar trebui să gândim un pic logic situaţia de ansamblu.

La sfârşitul anului trecut, FIA a a iniţiat un proces de selecţie pentru încă o echipă pentru Formula 1, pentru ca numărul acestora să ajungă la 12, decizie care cel puţin teoretic este justificată de falimentul înregistrat de HRT la sfârşitul sezonului 2012.

La fel ca şi precedentul proces de selecţie iniţiat pentru sezonul 2010, noua ofertă a forului mondial este lovită de numeroase controverse şi speculaţii, în contextul în care forul mondial urmează să anunţe abia în 28 februarie dacă există măcar o echipă capabilă să candideze cu succes pentru acest loc.

Brusc, la sfârşitul săptămânii trecute, presa internaţională de motorsport a relatat interesul manifestat de trei echipe pentru locul pe grila de start alocat de FIA pentru sezonul 2015 al Formulei 1.

Printre ele se numără şi proiectul lui Colin Kolles, un german de origine româna care a fost şef la actuala echipă Force India în perioada 2005-2008, dar şi la HRT în 2010-2011. Cele mai multe publicaţii internaţionale s-au limitat să anunţe interesul lui Kolles, fără să intre în amănunte despre proiect. Surpriza a venit din partea lui Adam Cooper, unul dintre jurnaliştii veterani ai sporturilor cu motor, prezent în paddock la toate cursele de Formula 1 începând din 1988.

Acesta a oferit ca informaţie suplimentară că echipa lui Kolles va avea de fapt finanţare din partea unor companii de stat din România, iar în ultimul paragraf al articolului său precizează că “merită să speculăm că una dintre părţile implicate în proiect ar putea fi constructorul Dacia deţinut de Renault, al cărui nume ar putea fi folosit pentru a brandui motorul Renault F1″.

Cel mai probabil, Adam Cooper nu a făcut altceva decât să se documenteze despre constructorii auto prezenţi în România şi a menţionat numele Dacia în articol datorită faptului că este în proprietatea Renault, care furnizează motoare în Formula 1.

Ce s-a întâmplat însă mai departe depăşeşte limitele normalului. Numeroase publicaţii, inclusiv din România, au speculat la rândul lor informaţia şi, în goană după afişări, au prezentat-o ca fiind… 100% sigură. Cel mai bun exemplu autohton este ProSport, care a titrat “România ar putea fi reprezentată în Formula 1! Echipa se va numi Dacia şi va folosi motoare Renault“. Informaţia a ajuns rapid şi la controversata agenţie de presă GMM, ale cărei ştiri sunt preluate de câteva duzine de site-uri de Formula 1.

Evident, câteva zile mai târziu, un site olandez a publicat o dezminţire oficială din partea unui purtător de cuvânt al Dacia, care a declarat stupefiat că “nu ştim nimic despre aceste zvonuri. Nu a existat nicio menţiune a unui interes”.

Automarket a evitat să intre în acest joc inutil. Da, aţi putut citi pe site inclusiv informaţiile publicate de Adam Cooper, adică cele referitoare la implicarea unor companii de stat din România, dar nu am făcut nicio menţiune despre Dacia pentru că logica spune că nu are niciun sens.

Formula 1 este un sport extrem de scump. Echipe precum Caterham şi Marussia concurează de patru ani în Formula 1 fără să câştige puncte, iar pentru asta alocă bugete estimate la 40-50 de milioane de euro pe an. Cu aproximativ 100 de milioane de euro pe an poţi spera să ai o echipă de nivelul celor de la Williams, Force India sau Sauber, în timp ce Red Bull, Ferrari, McLaren şi Mercedes alocă peste 200 de milioane de euro anual pentru a fi în lupta pentru victorii. Cine crede că Dacia ar putea investi o asemenea sumă în Formula 1 este naiv.

În al doilea rând, pentru constructorii auto a devenit mult mai profitabil să fie simpli furnizori de motoare. Ferrari şi Mercedes sunt singurii constructori cu propriile echipe, în timp ce Renault a adoptat o tactică mult mai logică din punct de vedere financiar: produce motoare, le vinde la un preţ mai mare decât costurile de producţie şi face profit indiferent de performanţele echipelor cu care colaborează. Francezii nu au absolut niciun motiv să schimbe această tactică, mai ales că profită din plin de dominaţia unuia dintre clienţii săi, Red Bull Racing.

În plus, pentru ca Dacia să-şi facă echipă ar avea nevoie de o fabrică specială care ar necesita investiţii de zeci de milioane de euro şi de câteva sute de angajaţi, printre care să se numere şi numeroşi oameni tehnici din lumea Formulei 1. Toate astea înainte de sezonul 2015 şi fără să luăm în calcul bugetul anual de câteva zeci de milioane de euro pentru a lupta de la egal la egal cu… Caterham şi Marussia.

Prin urmare, înainte să ne entuziasmăm inutil la alăturarea cuvintelor Dacia şi Formula 1 în aceeaşi propoziţie, ar trebui să gândim un pic logic situaţia de ansamblu.

6 comentarii

Etichete: /

Efectul Nurburgring

Niki Lauda a oferit unul dintre cele mai interesante momente la decernarea Globurilor de Aur, organizate de Asociaţia Presei Străine de la Hollywood.
Invitat pe scenă alături de actorul Chris Hemsworth, interpretul lui James Hunt din filmul Rush, triplul campion mondial s-a prezentat la costum şi cu… o şapcă pe cap. Nu a fost vorba despre o eroare în alegerea garderobei, ci de menţinerea suspansului pentru ca cei prezenţi la decernarea premiilor să afle una dintre urmările accidentului suferit de austriac la Marele Premiu al Germaniei din 1976, eveniment inclus pe larg în filmul Rush.
Sau, altfel spus, Lauda a prezentat publicului efectul Nurburgring:

Niki Lauda a oferit unul dintre cele mai interesante momente la decernarea Globurilor de Aur, organizate de Asociaţia Presei Străine de la Hollywood.

Invitat pe scenă alături de actorul Chris Hemsworth, interpretul lui James Hunt din filmul Rush, triplul campion mondial s-a prezentat la costum şi cu… o şapcă pe cap. Nu a fost vorba despre o eroare în alegerea garderobei, ci de menţinerea suspansului pentru ca cei prezenţi la decernarea premiilor să afle una dintre urmările accidentului suferit de austriac la Marele Premiu al Germaniei din 1976, eveniment inclus pe larg în filmul Rush.

Sau, altfel spus, Lauda a prezentat publicului efectul Nurburgring:

Alain Prost şi Nicolas Prost: tată şi fiu

Cvadruplul campion mondial Alain Prost şi fiul său Nicolas Prost au participat recent la o demonstraţie de Formula 1 organizată de Renault la Magny Cours.
Cu această ocazie, cei doi au acordat un interviu comun în care Alain Prost povesteşte despre modul în care s-a simţit atunci când fiul său a concurat pentru prima oară la volanul unui monopost de Formula 1.

Cvadruplul campion mondial Alain Prost şi fiul său Nicolas Prost au participat recent la o demonstraţie de Formula 1 organizată de Renault la Magny Cours.

Cu această ocazie, cei doi au acordat un interviu comun în care Alain Prost povesteşte despre modul în care s-a simţit atunci când fiul său a concurat pentru prima oară la volanul unui monopost de Formula 1.