Cu GoodYear şi Punto Evo la Cheile Bicazului - episodul 2

Cu şi Punto Evo la Cheile Bicazului - episodul 2

Nici măcar faptul că deja citim indicatoarele în două limbi diferite nu ne-a afectat moralul, drept pentru care pedala acceleraţiei a stat mai mult la podea, consumul a crescut încet, dar kilometrii s-au scurs tot mai repede.

După aproximativ două ceasuri am ajuns la Gheorghieni şi GPS-ul a încercat să ne joace prima festă. Ne-a călăuzit spre Topliţa, deşi noi vroiam să virăm brusc spre inima Orientalilor, pentru a nu pierde frumuseţea Cheilor Bicazului. Serpentinele au început să îşi facă din nou apariţia, iar temperatura a continuat să scadă cu fiecare 10 kilometri parcurşi. Bicazul era tot mai aproape.

Lumina săracă, filtrată de pădurea deasă, ne-a jucat feste, dar am încercat să imortalizăm maşina pe marginea lacului cât mai repede, pentru a prinde apusul la Izvorul Muntelui.

Un camion mai bătrân ca noi, cu câteva tone de nisip în spinare, după care am mers câţiva kilometri buni, ne-a dat voie să ne bucurăm într-un ritm lent de imaginile care ni s-au derulat în faţa ochilor: stânci care se întâlnesc deasupra capului, tuneluri întunecate, văi adânci şi chiar pasionaţi de alpinism, agăţaţi de pereţii munţilor de încreţire.

Am lăsat în spate crestele gri şi după câţiva kilometri am poposit pe cel mai mare baraj de acumulare de la noi din ţară: Izvorul Muntelui.

Ne-am despărţit repede de măreţul baraj, ajuns anul acesta la jumătate de secol de existenţă şi am pornit spre Durău, înconjurând lacul, pe măsură ce soarele se scurgea încet spre asfinţit. Nu credeam că va dura atât să parcurgi un lac de acumulare.

După un drum anevoios, am ajuns la Durău, unde ne-am afundat în beznă şi în linişte, pe un drum care a pus la grea încercare amortizoarele şi anvelopele noastre. Temperatura scăzuse din nou până sub 7 grade, dar nu aveam motive de îngrijorare. Eram încălţaţi corespunzător de . Drumul croit prin pădurea deasă ne-a fost brăzdat însă, din senin, de şapte cai, iviţi de nicăieri, care au blocat drumul.

Noaptea s-a aşternut repede la Durău, de unde ne vom îndrepta atenţia către Bistriţa şi Cluj.